Explicaţie statistică: de ce media din gimnaziu n-ar trebui să conteze la examenul de admitere la liceu

Explicaţie statistică: de ce media din gimnaziu n-ar trebui să conteze la
examenul de admitere la liceu

Demonstraţie statistică: de ce media din gimnaziu n-ar trebui să conteze la Capacitate. FOTO: Arhiva „Adevărul“

Notele obţinute de elevi pe parcursul ciclului gimnazial şi rezultatele acestora la Evaluarea Naţională arată două realităţi paralele cu privire la competenţele acestora. Peste jumătate dintre elevii care învaţă în mediul rural şi care au avut media generală pe anii de gimnaziu între 8 şi 9, nu au au reuşit să ia peste 5 la Evaluarea Naţională din 2017, potrivit unei analize realizată în baza datelor de la Comisia Europeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Analiza realizată de profesorul universitar, Vasile Cernat, mai arată că atât în mediul urban cât şi în cel rural, aproape toţi şcolarii, cu mediile din gimnaziu între 5 şi 7, au luat sub 5 la Evaluarea Naţională (EN). Şi mai alarmant este că există şi un procent de 10% din elevii din mediul rural care au avut medii între 9 şi10 iar la Evaluarea Naţională nu au obţinut peste 5. Studiul evidenţiază că astfel de cazuri sunt şi în mediul urban însă mai puţine şi că extrem de puţini elevi au avut note la examenul national de final de gimnaziu care să fie cel puţin egale cu media din clasele V-VIII.  Concret, în mediul rural, doar 1% din elevii cu medii între 7 şi 8 au obţinut la Evaluarea Naţională note cel puţin egale cu aceste medii. Procentul este de 2,6% în rândurile celor cu medii între 8 şi 9 şi de 15,9% la cei cu medii peste 9. La elevii din mediul urban, situaţia arată ceva mai bine, procentajele corespunzătoare fiind de 5,5% pentru şcolarii cu medii între 7 şi 8, 14,2% pentru intervalul 8/9 şi 45% pentru intervalul 9/10.

Profesorul universitar, specializat în Ştiinţele Educaţiei, Vasile Cernat afirmă că în mod normal, rezultatele de la Evaluarea Naţională nu ar trebui să difere foarte mult faţă de media generală V-VIII, iar asta pentru că examenul a fost conceput ca pe o modalitate de testare pentru toţi elevii - nivelul de dificultate fiind mediu după cum prevede şi Legea Educaţiei. Or, faptul că nu se întâmplă acest lucru ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţile competente.

Şcolile nu vor elevi repetenţi

La rândul lui, preşedintele Asociaţiei EDU CER, Ştefan Vlaston, afirmă că aceste realităţi persistă de mulţi ani. Acesta este şi motivul pentru care în calcularea mediei de intrare la liceu, acum se ia în considerare în procent mai mare media de la Evaluările Naţionale. „Sistemul nu mai are încredere că dascălii îi notează corect pe şcolari. De aceea s-a modificat şi calcularea mediei de admitere la liceu. Profesorii, într-un spirit dintr-acesta mămos, le dau note mari elevilor ca să ajungă la un liceu bun. De asemenea, şi administraţiile din şcoli încurajează dascălii să nu dea note mici pentru că şi-ar pierde din elevi. Să nu uităm că finanţarea de bază a şcolilor se face per elev (3.740 de lei pe an)“, a explicat specialistul.

„Ne furăm căciula la deal şi la vale. Pe de o parte, profesorii din ciclul gimnazial dau note mari pentru a le da o şansă elevilor să ajungă la liceu. Mai mult, se pune şi problema că sunt multe materii la care se obţine nota 10 relativ uşor. Educaţia Fizică, Religia sau Educaţia Plastică sunt doar câteva exemple. Ori acestea măresc automat media generală a elevului. Pe de altă parte, Evaluarea Naţională de clasa a VIII-a este trivial de simplă. La matematică, cel puţin, cred că sunt doar una sau două probleme care fac departajarea între elevii care s-au pregătit foarte bine şi cei care au făcut-o mai puţin. Iar când aceşti copii ajung la liceu se pocnesc cu exigenţe mult mai mari şi cu notări mai riguroase. Ştiu cazuri de profesori care au dat un test elevilor la începutul clasei a IX-a pentru a le evalua cunoştiinţele şi mulţi dintre aceştia au luat nota 2, după ce intraseră cu medii între 7-9“,  a afirmat specialistul în Educaţie, Marian Staş.

 

citeste totul despre: