EXCLUSIV Ministerul Educaţiei bagă înapoi, pe uşa din dos, ora de Religie. Cererile, valabile până la sfârşitul clasei a XII-a

EXCLUSIV Ministerul Educaţiei bagă înapoi, pe uşa din dos, ora de Religie. Cererile, valabile până la sfârşitul clasei a XII-a

FOTO: Arhiva Adevărul

Controversa înscrierii la ora de Religie atinge noi cote după ce reprezentanţii Ministerului Educaţiei au fost de acord cu poziţia oficială a Patriarhiei privind înscrierea la ora de Religie care ar fi valabilă pentru toată perioada şcolară preuniversitară, nu doar pentru un an, aşa cum scrie în metodologia de aplicare

Deşi în metodologia care reglementează înscrierea la ora de Religie scrie negru pe alb că "cererile de înscriere se depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor", reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin pe dos. "Cererea nu se depune în fiecare an şcolar", a declarat pentru "Adevărul" ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Aceasta este exact poziţia oficială susţinută de Patriarhie care a comunicat săptămâna trecută că "opţiunea în vederea participării la ora de Religie, odată exprimată,  rămâne valabilă pe toată durata şcolarizării (cu excepţia exprimării în scris a schimbării opţiunii) pentru evitarea obstacolelor birocratice şi umilitoare pentru părinţi prin reînscrierea anuală sau pe cicluri de învăţământ".

Concret, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au explicat mai departe pentru "Adevărul" că cerere de înscriere la ora de Religie trebuie "de regulă" depusă până în decembrie, de către elevii care nu au apucat să le depună anul trecut şi că cererea este valabilă până când elevul se răzgândeşte şi depune cerere de retragere, altfel ea rămâne valabilă nu numai pe durata unui ciclu de învăţământ, ci până la sfârşitul clasei a XII-a, a explicat Liliana Preoteasa, actual director în cadrul Ministerului Educaţiei şi fost subsecretar de stat pe Preuniversitar, care a participat la elaborarea metodologiei.

"Cred că metodologia spune destul de clar, în lege scrie că opţiunea de participare la ora de Religie se face în scris şi dacă am optat o dată e clar, nu trebuie să mă exprim în fiecare an. Dacă mă răzgândesc şi nu mai vreau să particip, atunci depun cerere de retragere. În metodologie scrie că de regulă se depune cerere până în decembrie pentru elevii care nu au apucat să depună până acum, care au intrat în sistemul de educaţie. Nu scrie în metodologie că cererea se depune anual, unde scrie că trebuie să mai cer încă o dată să mă înscriu la ora de Religie? Cererea este valabilă până când mă răzgândesc, altfel e valabilă pe toată perioada de şcolarizare (de la clasa pregătitoare până la sfârşitul clasei a XII-a). Nu e corect şi normal ca instituţia de învăţământ să-ţi ceară anual să-ţi redepui cererea de participare la ora de Religie", a explicat pentru "Adevărul" Lialiana Preoteasa.

Moise: Voi face denunţ penal

Auzind aceste argumente, profesorul Emil Moise, cel care a câştigat la Curtea Constituţională decizia care a schimbat modul în care se înscriu elevii la ora de Religie, a declarat pentru "Adevărul" că va face "denunţ penal pentru abuz în serviciu şi instigare la nerespectarea legii". "Ministerul Educaţiei ar fi trebuit să spună din start dacă susţine poziţia Patriarhiei. Sunt curios, însă, dacă ministerul a făcut asta la presiunea Patriarhiei", a spus Moise.

La rândul său, deputatul independent Remus Cernea, care a iniţiat un proiect legislativ de înlocuire a orei de Religie cu o disciplină de Etică şi cultură civică, spune că poziţia ministerului e "stupefiantă". "În primul rând, când au fost strânse cererile în primăvară, cu privire la prezenţa la ora de Religie a elevilor, nimeni nu a spus că acestea vor avea ca valabilitate întreaga perioadă de şcolarizare preuniversitară, aşadar nu se poate susţine că acele cereri au fost depuse în cunoştinţă de cauză. Toată lumea a crezut că acele cereri au fost depuse pentru anul şcolar în curs, dar părinţii au fost induşi în eroare şi practic, ministerul întoarce învăţământul românesc în situaţia deplorabilă care a precedat decizia CCR, când depuneau cerere cei care nu vroiau să participe la ora de Religie. De facto, Ministerul Educaţiei respinge decizia CCR. Este regretabil că Parlamentul nu a legiferat clar această problemă. Ar fi trebuit menţionat în lege că această cerere trebuie depusă anual. Atitudinea ministerului e abuzivă, încalcă libertatea de conştiinţă a copiilor care din nou vor fi forţaţi să participe la ora de îndoctrinare religioasă", a spus Cernea.

La rândul său, Toma Pătraşcu, preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR) spune că ceea ce contează din punct de vedere juridic este ceea ce scrie în ordinul de ministru. "În acest moment, toţi cei care doresc să participe la ora de Religie trebuie să depună o cerere în acest sens până în luna decembrie şi asta se face anual. În cazul în care şcolile nu se conformează, pot răspunde penal pentru abuz în serviciu. E foarte ciudat cum de fiecare dată când se discută de statutul orei de Religie, Ministerul Educaţiei se transformă în portavocea Patriarhiei, e paradoxal practic, fiindcă ministrul contestă ceea ce scrie în ordinul de ministru. Ale cui interese apără Cîmpeanu? Ministerul Educaţiei trebuie condus de oameni capabili care pun interesul elevilor înaintea interesului Patriarhiei", a spus Toma Pătraşcu.

În ceea ce priveşte şcolile, directorii spun că aşteaptă să primească de la inspectorat o clarificare să ştie cum trebuie procedat. "Metodologia nu precizează clar cum facem cu cererile. E puţin haotică treaba, nu prea e clar ce se vrea", a spus Horia Pătraşcu, directorul Colegiului Naţional Bilingv "George Coşbuc" din Capitală.

O decizie istorică a Curţii Constituţionale

Autorităţile se codesc de aproape un an de zile să găsească o formă de aplicare  a unei decizii a Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014, care spune că elevii care doresc să participe la ora de Religie trebuie să facă o cerere în acest sens, la începutul anului şcolar. Mai exact, CCR a decis că este neconstituţional articolul din Legea Educaţiei care spune că „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de Religie”.

„Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constituţionale referitorare la libertatea conştiinţei şi a religiei aplicabile în domeniul învăţământului religios trebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv (persoana alege să studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege să nu studieze religia), întrucât în cea de-a doua ipoteză, persoana este prezumată ca manifestând deja opţiunea de a studia, fiind nevoită să acţioneze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezintă altceva decât o constrângere a persoanei în manifestarea unei opţiuni, cee ce de plano (automat), contravine libertăţii conştiinţei consacrată de Constituţie”, se arată în motivarea CCR.

Judecătorii au luat această decizie, în unanimitate, în urma unei sesizări depuse de un profesor din Buzău, Emil Moise, care nu a considerat că este normal ca fata lui să depună cerere de retragere de la ora de Religie. „Credeam că o să pierd procesul şi când am aflat că de fapt am câştigat a fost un şoc foarte puternic. Fata mea, care este studentă acum şi care m-a susţinut în toată lupta, m-a felicitat şi ei îi dedic această victorie, dar şi copiilor care au suferit de pe urma predării Religiei la şcoală“, a spus atunci Emil Moise.

 

Metodologie_predare_Religie

ordin predarea religiei

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: