Elevul român, obligat să înveţe mult şi repede

Elevii români vor avea anul viitor mai multe săptămâni de şcoală decât în anul în curs, dar mai puţine comparativ cu alte sisteme de învăţământ din Europa şi din lume. Experţii în Educaţie afirmă că, în continuare, materia este înghesuită, iar programa învechită îi îndepărtează pe elevi de sudiu.

Anul şcolar 2017-2018 va avea 36 de săptămâni de cursuri, din 11 septembrie până în 22 iunie, însumând 174 de zile lucrătoare, cu o săptămână mai mult decât în anul şcolar curent, potrivit proiectului de structură şcolară pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Cu toate acestea, spun experţii în Educaţie, România are în continuare cel mai scăzut număr de săptămâni de cursuri în comparaţie cu alte state, deşi volumul informaţiei din programele şcolare este asemănător. Astfel, elevii români trebuie să asimileze multă materie într-un timp foarte scurt.

„Şi Finlanda are mai multe zile de şcoală, şi ţările asiatice au multe zile de şcoală. Noi avem mai puţine zile de şcoală, deci materia este condensată aşadar în mai puţine zile, iar rezultatele sunt scăzute, nu numai la testele PISA, ci şi la evaluările naţionale. Sunt într-adevăr mai mulţi factori care contribuie la rezultatele scăzute, pregătirea profesorilor, programa şcolară care nu este actualizată, infrastructura şcolară deficitară, dar şi infrastructura anului şcolar“, a explicat, pentru „Adevărul“, Tincuţa Apăteanu, consultant în Educaţie. 

În acest sens, afirmă Apăteanu, dacă ar fi mai multe săptămâni de şcoală, materia ar putea fi distribuită mult mai bine.

„Ar fi mai mult timp pentru consolidarea cunoştinţelor, pentru identificarea unor eventuale nevoi speciale de învăţare ale elevilor şi să se lucreze mai mult“, a mai spus consultantul.

Arhitectură învechită

Elevii vor sta mai mult la şcoală decât anul în curs, dar problema reală ar fi curriculumul şi modul în care sunt structurate materiile, modul în care sunt ele predate, astfel încât să nu plictisească elevul. Astfel, potrivit consultantului în Educaţie Tincuţa Apăteanu, ar trebui, mai întâi, revoluţionate de la cap la coadă planurile-cadru şi programele şcolare şi abia apoi realizată structura anului şcolar. Nu ar fi rău să ne uităm pentru acest lucru la statele cu o educaţie performantă.

„Mai întâi ar trebui să vedem cum ar trebui să arate absolventul clasei a XII-a, ce ar trebui să ştie, ce ar trebui să facă, apoi ne gândim cum ar trebui să arate programele şcolare şi de câte zile avem nevoie pentru a preda. Planurile-cadru din acest moment nu sunt cele mai potrivite pentru ceea ce ne dorim, ar trebui să regândim complet planurile-cadru, începând de la ciclul primar, continuând cu cel gimnazial şi aşa mai departe, apoi să vedem câte zile avem nevoie pentru asimilarea cunoştinţelor. Ar trebui o altă arhitectură curriculară, suntem blocaţi la 15 – 16 materii la liceu, suntem blocaţi la împărţirea realului şi umanului la liceu, suntem blocaţi în tipare care nu mai funcţionează“, explică expertul.

Ore mai multe într-un singur an şcolar

Creşterea numărului de săptămâni de şcoală nu are decât o singură explicaţie, potrivit expertului în Educaţie Marian Staş, respectiv aceea de a lăsa timp inserării numărului de ore prevăzut în plus în planul-cadru pentru gimnaziu. 

„Tehnic,  se vor întâmpla două lucruri, se lungeşte anul şcolar, dar creşte şi numărul de ore pe săptămână, potrivit noului plan-cadru. Cred că cele două sunt legate una de alta. Mai rămâne de văzut când se vor definitiva şi programele şcolare şi atunci vom vedea că în loc să lucreze la cauză au lucrat la efecte. Dacă e mai mult, mai băgăm timp, în loc să aerisească planul-cadru. Probabil şi-au dat seama că sunt anumite lucruri care nu încap”, a explicat Marian Staş. 

Mai multe zile de şcoală, dar calitatea?

Preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, consideră că numărul de săptămâni este, într-adevăr, mai mic în raport cu alte state, însă trebuie să ţinem cont şi de bugetul alocat educaţiei şi de cât pot gestiona profesorii în actualele condiţii.

„Nu este despre câte zile de cursuri, ci despre calitatea îndoielnică, justificată de alocarea financiară mică. Orice zi de cursuri în plus, în condiţiile actuale înseamnă  presiune pe cadrele didactice. Unii dintre profesori sunt insuficient pregătiţi, se adaugă sarcinile birocratice, iar copiii chiar pot fi obositori atunci când nu ai un antrenament - formare iniţială şi continuă - de calitate. Este adevărat că în comparaţie cu alte ţări avem puţine zile de şcoală, dar întrebarea este putem să avem mai multe pe banii pe care îi avem şi ţinând cont de calitatea şi structura profesorilor pe care îi avem?”, spune Daniela Vişoianu.

Cum şi cât învaţă elevii din alte state

În lume, media numărului de zile de cursuri, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, organizatorul testelor PISA, este de 185, susţine consultantul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, iar România ar fi singura ţară care are atât de puţine săptămâni de şcoală, respectiv 174 de zile. 

Astfel, susţine Apăteanu, Finlanda are 190 de zile de şcoală (cu mici variaţii), în Japonia sunt 210, în China 240, iar elevii din SUA învaţă 180 de zile pe an. Pe de altă parte, dacă am lua modelul de bună practică al finlandezilor, ei au 190 de zile de şcoală, dar cursurile sunt structurate pe analiza fenomenelor, mai degrabă decât a materiilor stricte, profesorii nu sunt la fel de sufocaţi de 

curriculă şi, în principiu, totul este mult mai descentralizat şi personalizat.

„Cei curioşi să vadă cum arată un curriculum în Finlanda vor observa imediat că acesta seamănă mai degrabă cu o poveste decât cu ceea ce suntem noi obişnuiţi să numim curriculum în România. Obiectivele clare şi principiile sănătoase din spatele predării şi ale învăţării sunt fundamentul, iar cadrul larg (poate prea larg când citeşte un profesor român obişnuit cu rigorile sistemului) lasă loc manifestării autonomiei la nivel local şi la nivelul şcolii. Profesorul nu este sufocat de scripte, ci stimulat să inoveze, să colaboreze şi să crească profesional pentru a atinge acele obiective stabilite la nivel central. Din proprie experienţă ca student în educaţie la Turku, în Finlanda, procedurile sunt de cele mai multe ori rezultatul dorinţei şi al muncii profesorilor, care îşi creează singuri sistemul de predare şi evaluare, îl îmbunătăţesc continuu şi îl fac aliatul lor“, a explicat Alexandra Anton, expert în Educaţie finlandeză. 

M-aş uita la alte sisteme şi aş vedea ce aş putea prelua, m-aş uita şi la Bacalaureatul internaţional,  şi la modelul Cambridge, şi la ce fac finlandezii, pentru a avea un curriculum modern, flexibil, adaptat realităţilor. Tincuţa Apăteanu consultant în Educaţie

Noul plan-cadru pentru gimnaziu

Din 2017, va începe să se aplice noul plan-cadru pentru gimnaziu, care prevede că elevii vor sta cu cel puţin două ore mai mult la şcoală. Planul-cadru se va aplica eşalonat, astfel încât din anul şcolar 2017-2018 se va introduce doar la clasa a V-a, urmând ca anii viitori să se aplice şi la clasele gimnaziale mai mari. Potrivit actului normativ, din anul şcolar 2017-2018, elevii claselor a V-a vor sta la şcoală între 26 şi 28 de ore, începând cu anul şcolar 2018-2019, elevii claselor a VI-a vor sta la şcoală între 28 şi 30, începând cu anul şcolar 2019-2020, elevii claselor a VII-a vor sta între 31 şi 33 de ore, iar din anul 2020-2021, elevii claselor a VIII-a vor sta până la 34 de ore.