Elevii reacţionează faţă de impunerea „treptei” pentru înscrierea la liceu

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a transmis un punct de vedere privind impunerea notei 5 la examenul naţional de la sfârşit de gimanaziu, precizând că se opune cu „vehemenţă unei măsuri care ar scădea drastic echitatea şi calitatea din sistemul de învăţământ, conducând spre tratarea şcolilor profesionale drept o opţiune dedicată elevilor care, din cauza unei predări ineficiente sau a lipsei de sprijin, nu promovează Evaluarea Naţională”.

CNE consideră că actorii din Educaţie nu se concentrează pe cauzele pentru care elevii nu obţin note de trecere, ci pe efecte. „În cadrul Comisiei de Dialog Social, întrunită în cursul zilei de astăzi, 14 august, actorii educaţionali prezenţi au luat parte la dezbaterea unei noi măsuri propuse cu scopul de a neutraliza efectul, ignorând însă cauzele problemelor întâlnite de elevi pe durata traseului de învăţare: impunerea notei 5 la examenul naţional susţinut în clasa a opta, în vederea repartizării la liceu”, se arată într-un comunicat remis Adevărul. 

„Deşi şansele ca un elev care nu a promovat Evaluarea Naţională să aibă parte de o reuşită la examenul de Bacalaureat sunt reduse, considerăm că îngrădirea oportunităţii acestora de a alege ce îşi doresc pe viitor din punct de vedere al studiilor nu este o soluţie viabilă. Prin adoptarea acestei măsuri, unii elevii ar fi constrânşi să se orienteze spre o şcoală profesională, chiar dacă acestora le lipsesc competenţele necesare activării în aria de specialitate atribuită. Este posibil ca înclinaţiile acestora să poată fi valorificate corespunzător prin înscrierea la licee ce prezintă în oferta şcolară specializări care nu pot fi urmate în învăţământul profesional”, spun reprezentanţii elevilor. 

Tinerii atrag atenţia asupra efectelor negative, care „se manifestă atât asupra indivizilor, printr-o stare de nemulţumire faţă de locul de muncă, cât şi asupra societăţii, caracterizată de o productivitate scăzută. În plus, se porneşte de la falsa premisă conform căreia şcolile profesionale sunt destinate elevilor consideraţi a fi slabi la învăţătură, când, în realitate, acestea ar trebui să reprezinte medii de formare pentru cei cu adevărat interesaţi de practicarea unei meserii pe viitor. În fond, există elevi cu rezultate bune la Evaluarea Naţională care s-au înscris la o astfel de formă de învăţământ. Etichetarea elevilor care aleg să-şi continue studiile într-o şcoală profesională drept incapabili să urmeze cursurile unui liceu este nocivă, iar măsura vine în defavoarea eforturilor depuse în ultimii ani cu scopul de a creşte relevanţa meseriilor şi a învăţământului profesional”, mai arată CNE.

Ce cer elevii 

CNE precizează că dacă măsura va fi adoptată, în ciuda argumentelor aduse de către reprezentanţii elevilor, care militează pentru o creştere organică a interesului manifestat de beneficiarii primari ai educaţiei faţă de deprinderea unei meserii, solicită ca aceasta să fie însoţită de o serie de măsuri compensatorii. „În acest sens, trebuie luat în calcul gradul scăzut de finanţare a instituţiilor integrate în sectorul învăţământului profesional şi tehnic, care nu prezintă echipamente, utilaje şi alte dotări moderne, care să faciliteze punerea în practică a informaţiilor livrate la clasă. O altă problemă cu care ne confruntăm este numărul redus de consilieri şcolari care să ofere sprijin elevilor în procesul de orientare în carieră, mai exact unul raportat la 800 de elevi prin lege. Acest fapt împiedică accesul la consiliere de specialitate, vitală în parcursul de dezvoltare a elevilor. O măsură compensatorie absolut indispensabilă este pregătirea precoce a elevilor pentru identificarea aptitudinilor proprii şi menţinerea permanentă a acestora în relaţie cu perspectivele de viitor pe care le pot avea”, mai precizează reprezentanţii consiliului. 

Tinerii amintesc şi despreul faptul că mentalitatea părinţilor privind utilitatea şcolilor profesionale şi importanţa profesiei în consolidarea statutului social, bazată pe preconcepţii, trebuie schimbată de la rădăcină. CNE consideră că este esenţială implementarea unor programe de lucru concrete cu părinţii, alături de elaborarea unor planuri remediale prin care să se acorde atenţie sporită elevilor cu rezultate slabe la evaluări.

„Astfel, contestăm decizia adoptată de către Comisia de Dialog Social şi considerăm cu atât mai alarmant faptul că măsura votată în cursul zilei de astăzi nu a fost însoţită de un plan concret de iniţiative compensatorii, stabilit prin consultarea tuturor pilonilor implicaţi în educaţie”, conchid reprezenanţii elevilor.