Elevii se opun propunerii legislative care conferă dascălilor statutul de autoritate publică

„Respectul nu se obţine prin lege”, spune Consiliul Naţional al Elevilor ca răspuns la propunerea legislativă privind învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică, aceştia considerând că măsura propusă nu este deloc viabilă sau benefică actului educaţional.

Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România, se opune propunerii legislative prin care se doreşte învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică, deoarece, precizează CNE, „în cadrul misiunii şi viziunii noastre, educaţia de calitate primează, iar acest deziderat nu poate fi obţinut decât prin colaborarea tuturor părţilor interesate, anume elevi, profesori şi părinţi, membri ai comunităţii şcolare. Nu considerăm deloc benefică acordarea statutului de autoritate publică profesorilor, întrucât suntem de părere că respectul pe care aceştia şi-l doresc din partea elevilor şi părinţilor, respect absolut necesar pentru buna desfăşurare a actului instructiv-educativ, nu poate fi reglementat printr-o lege”, se arată în comunicatul de presă remis Adevărul.  

Elevii admit că un climat de ordine şi respect este esenţial în şcolile din România, însă sunt de părere că oferirea autorităţii de a lua decizii oportune, care să îi permită să menţină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar şi a dreptului de a aplica sancţiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ nu va încuraja la colaborare şi respect reciproc între elevi şi profesori, ci, din contră, va contribui la distrugerea relaţiilor dintre aceştia. 

Reprezentanţii elevilor spun că nu puţine sunt cazurile în care unii profesori, „în profilul cărora putem distinge lipsa vocaţiei necesare pentru îndeplinirea acestei meserii, abuzează elevii, mai ales pe cei cu probleme emoţionale sau cu dificultăţi de integrare în mediul educaţional, iar cazurile în care drepturile elevilor sunt încălcate de către profesori sunt chiar mai numeroase. Suntem de părere că respectul şi colaborarea dintre cei mai importanţi actori de pe scena învăţământului – elevii şi profesorii – trebuie construit natural, această lege blocând respectul organic care ar putea fi nutrit în comunităţile şcolare”, mai precizează aceştia. 

Din punct de vedere juridic, oferirea statutului de autoritate publică acordă profesorilor un avantaj în situaţiile de conflict dintre elevi şi profesori (prezente în şcoli din cauza diferenţei dintre mentalităţi), avantaj care, deşi în aparenţă pare a fi un lucru pozitiv, va avea efecte grave în sistem, arată CNE. Conform Raportului privind implementarea Statutului Elevului la nivel naţional din anul şcolar 2018-2019, realizat de către Consiliul Naţional al Elevilor, 41% dintre respondenţi au mărturisit că le-a fost afectată integritatea fizică şi/sau morală în mediul şcolar, aspect care ne determină să credem că este necesară adoptarea unor măsuri concrete, pliate pe climatul din fiecare şcoală, pentru a elimina violenţa din sistem, din fiecare sală de clasă. Acordarea statutului de autoritate publică anulează orice speranţă de a obţine un parteneriat echitabil tripartit, elev-părinte-profesor, mai arată CNE. 

„Ne dorim sprijin şi colaborare, iar pentru acestea, Consiliul Naţional al Elevilor se angajează să monitorizeze, în continuare, atât respectarea drepturilor, cât şi a obligaţiilor pe care elevii le au ca membri ai comunităţii şcolare, să vină cu propuneri concrete pentru a soluţiona cazurile de abuz din şcolile din România, atât cele unde victime sunt elevii, cât şi cele unde victime sunt cadrele didactice. Însă nu putem să acceptăm această propunere legislativă, deoarece nu o considerăm a fi benefică pentru sporirea calităţii sau a siguranţei care ar trebui să caracterizeze sistemul educaţional”, a declarat Antonia Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.