Eficienţa şcolii româneşti: doar 41% dintre copiii înscrişi în clasa I reuşesc să ia BAC-ul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Arhivă
FOTO: Arhivă

Când copiii nu se îneacă în WC-urile din curtea şcolii, ajung să „se piardă” pe drumul şcolii. Mai exact, circa 59% dintre copiii care au intrat în clasa I în anul 2005 au abandonat şcoala sau nu au luat Bacalaureatul anul trecut. Cel puţin, asta arată o analiză realizată de Departamentul de Educaţie al Coaliţiei pentru Dezvoltare României (CDR).

Atât mediul de afaceri, cât şi experţii trag un semnal de alarmă privind nevoia de schimbări concrete, nu de decizii luate din pix. Sistemul românesc de Educaţie vede în examenul de Bacalaureat şi intrarea la facultate finalitatea parcursului şcolar, atrag atenţia experţii. „Însă doar circa 20% din elevii unei generaţii devin studenţi, în timp ce o pondere foarte mare a fiecărei generaţii nu este sprijinită în a-şi atinge potenţialul real”, adică să urmeze învăţământul tehnologic, atrage atenţia preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

Sărăcia şi arhitectura curriculară învechită sunt principalele cauze pentru care elevii abandonează şcoala, nu susţin Bacalaureatul sau dacă îl dau, nu îl promovează, sunt de părere specialiştii. Reprezentanţii mediului de afaceri din România şi profesorii atrag atenţia asupra schimbării curriculei, a necesităţii evaluării corecte a elevilor şi profesorilor şi asupra nevoii finanţării învăţământului profesional.

 „Ăsta este un lucru foarte trist, pentru că dacă ne plângem de lipsa forţei de muncă, putem spune că de fapt avem un număr foarte mare de copii pe care-i putem salva pentru industrie”, a declarat coordonatoarea Grupului pentru Educaţie din Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Măriuca Talpeş. Propunerea CDR este binevenită, susţin şi profesorii. Însă „modelul curricular prezent este profund comunist, este „ucigător”, el trebuind schimbat” susţine profesorul Marian Staş.

Cum s-a ajuns aici

Deşi în alte ţări dezvoltate, accentul se pune pe şcolile profesionale, la noi situaţia e invers. De-a lungul timpului, „sărăcia a fost desconsiderată de decidenţi şi de aici lipsa de sprijin pentru învăţământul profesional”, susţine Vişoianu. Pe lângă asta, s-au adăugat politici educaţionale greşite, măsuri care au mimat reforma, fără consecvenţă de la un ministru la altul, schimbări care au răspuns comenzii politicului din acel moment, este de părere profesorul Sorin Borodi. 

Concret, elevii care nu au resurse intelectuale necesare pentru a urma un liceu cu filieră teoretică, sunt săraci sau vor să înveţe o meserie ar trebuie să fie încurajaţi să urmeze un liceu profesional sau în sistem dual, spun experţii „Elevii săraci vor să câştige o pâine, nu să înveţe fizică cuantică la liceu”, a precizat expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston.  

Soluţii practice la probleme care „ard” 

În ceea ce îi priveşte pe elevii care sunt înclinaţi spre a învăţa o meserie, ar fi importantă schimbarea de mentalitate la nivelul societăţii, schimbare care să vină dinspre şcoală. „De ce să nu îndrumi adolescenţii pe o cale pe care şansa de eşec este mică? Lupta cea mare trebuie dusă în eliminarea concepţiei că accederea în învăţământul profesional este un eşec al elevului”, mai adaugă Borodi. 

Practic, ar fi nevoie de finanţarea a mai puţine clase de teoretic şi mai multe de profesională sau tehnologic, cer experţii în Educaţie. „Dacă doar un sfert din elevii români finalizează studiile cu licenţă atunci probabil ca doar jumătate să înveţe în licee teoretice”, propune Vişoianu. Prin urmare, investiţia în activităţi extra-curriculare şi în învăţământul profesional reprezintă soluţia pentru mulţi elevi, spun dascălii.

Schimbarea în Educaţie: de substanţă, nu doar la faţă 

Pe lângă schimbările practice, este necesară şi schimbarea mentalităţii: „Meseria, brăţară de aur” la egalitate cu „Ai carte, ai parte”. „Ne minţim frumos, părinţi şi decidenţi, că poate copiii noştri vor face o facultate. Şi minciuna aceasta numără acum peste un milion de tineri care nu sunt angajaţi sau încă participă la cursuri de calificare, care vor prefera să facă munci necalificate în altă ţară europeană”, menţionează Vişoianu. Astfel, soluţia propusă este ca începând cu clasa a V-a, ar trebui ca elevii să poată să continue pe filiera teoretică sau pe cea tehnologică. „70% dintre copii învaţă în şcoli profesionale în Germania. Am putea şi noi să adoptăm acest model”, adaugă Vlaston. Specialiştii susţin că învăţământul profesional este singurul care poate oferi copiilor o identitate profesională şi acces la un loc de muncă calificată bine plătit chiar de la 16 ani. 

Şcoala profesională rămâne o necesitate acută atât pentru elevi, cât şi pentru piaţa muncii iar soluţii sunt. „Cred că parte din problema de finanţare diferenţiată - mult mai consistentă pentru ruta profesională, poate fi rezolvată prin limitarea perioadei de liceu, teoretic sau dual, la 3 ani”, susţine Vişoianu. 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite