Educaţia din România se scufundă în mlaştina nepăsării

Evenimentele din scena politică au pus în umbră situaţia din educaţie. Ce se mai întâmplă în educaţie? Nimic! Sau se întâmplă lucruri care n-ar trebui să se întâmple, după deviza: „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica”! Funcţionarea  educaţiei se reduce la principiul, considerat sănătos, să nu supărăm pe nimeni. Nici sindicatele, nici profesorii, nici personalul din instituţiile care se ocupă de educaţie. Elevii, mai la coadă.

Deşi, culmea, declarativ elevul se află, nu-i aşa, în centrul activităţii ministerului şi instituţiilor statului.

Aplicarea legii privind numărul de ore săptămânal

Este vorba de legea, promulgată de preşedinte în decembrie 2019, şi care spune că numărul de ore pe săptămână nu poate fi mai mare decât 20, 25, 30 de ore, la primar, gimnaziu, liceu. La gimnaziu lucrurile se complică dramatic, pentru că prin voinţa Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, numărul de ore ajunsese la 34-36/săptămână,  la clasa a VII-a. N-a contat că această decizie, însuşită de ministrul Adrian Curaj, însemna un atentat la sănătatea psihică şi fizică a elevilor. A contat doar situaţia profesorilor care, prin scăderea populaţiei şcolare, îşi pierdeau posturile.

Ei bine, nici gând să se aplice legea deja obligatorie, aplicabilă din anul şcolar viitor. Erau necesare modificarea planurilor cadru, adaptarea programelor şcolare, înainte de lună martie, când se fac încadrările profesorilor pentru anul şcolar următor. Şi se lansează licitaţiile pentru manualele şcolare viitoare pe vechile planuri cadru. Ca să nu-şi pună în cap sindicatele, care au calculat între 20-25.000 numărul profesorilor care şi-ar pierde posturile, ministrul Educaţiei se preface că doarme în papuci. De fapt, aşteaptă momentul când va putea proroga termenul de aplicare a legii. Lucru imposibil acum, pentru că nu avem un guvern care să poată da OUG de prorogare a termenelor de aplicare a legii.

Abia în 26 februarie a fost publicat în MOf un ordin cu comisia care va lua în discuţie noile planuri cadru. Când vor fi finalizate aceste discuţii, vom vedea. Se va relua încadrarea profesorilor în conformitate cu noile planuri cadru? Dar licitaţiile pentru manuale? De ce nu s-a organizat această comisie în decembrie sau ianuarie?

O lege aflată acum la promulgare, promovată de PSD,  încearcă să rezolve problema. Norma didactică săptămânală a unui profesor se reduce de la 18 ore, la 9 ore. Restul orelor se acoperă cu consultaţii, ore de remediere, meditaţii cu elevii performanţi în vederea concursurilor şcolare. Doar că aceste ore nu sunt obligatorii, nu sunt prevăzute în planurile cadru. Dacă găseşti elevi care să-şi dorească astfel de ore, bine. Dacă nu, rămâi cu 9 ore/săptămână, mai puţin de 2 ore pe zi, pentru care primeşti un salariu de 4-5000 lei /lună!

O nouă găselniţă: rezultatele la simulările naţionale nu vor fi publice

În anii trecuţi rezultatele de la simulările examenelor de Evaluare Naţională şi Bacalaureat reprezentau un semnal asupra ce urma să se întâmple la aceste examene. Am avut şi situaţia în care doar 35% dintre elevi luau nota 5 la simularea de la matematică pentru Evaluarea Naţională. Acum nu mai e cazul să aflăm aceste rezultate dezastruoase. Se bagă totul sub preş, revenim la ipocrizia, mistificarea şi minciuna din perioada guvernelor PSD.

Rezultatele de la testele PISA, România pe ultimul loc din Europa

Deşi s-a anunţat formarea unui grup de lucru format din specialişti independenţi, care să analizeze cauzele, nu s-a întâmplat nimic. Faptul că 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, şi că 47% nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume, nu impresionează pe nimeni din miile de funcţionari care menţin educaţia în dezastrul actual, fiind plătiţi de noi, contribuabilii.  Peste trei ani, vom asista, probabil, iar la smulgerea părului din capul şefilor din educaţie, după care ne vom scufunda iarăşi în mlaştina nepăsării şi uitării.

Tabloul educaţiei din România

Iată, în reluare, care este situaţia actuală a educaţiei în România:

1     România ester ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la testele PISA;

2.     În World University Rankings QS, România este prezentă în Top 1000 doar  cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+;

3.     44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;

4.     47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;

5.     Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale,  promovează examenele naţionale;

6.     Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;

7.     Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;

8.     Avem 18-20% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu, abandonul este de 27%;

9.     Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,5 milioane elevi;

10. 200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;

11. Doar 20% dintre elevi sunt la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%;

12. Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor. Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;

13. Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor.

Noţiuni,  mult prea dificile, culese din actualele manuale aprobate de Ministerul Educaţiei, care nu au ce cauta în programele şcolare

Biologie clasa a V-a

Biotop, factori abiotici, biocenoza, ecosistem, biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, fotosinteză, lanţuri trofice, reţele trofice, categorii trofice, descompunatorii, simbioză, camuflajul, mimetismul, crustacee, polenizare, substanţe organice, germinare, larvă, nutrienţi, graminee, moluşte,  protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton, canibalism, debit, planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile, calcar, fosile, plaur, grind, fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, tăciunii, mâlurile, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Biologie, clasa a X-a

"Porţiunea dintre două membrane Z succesive se numeşte sarcomer şi este unitatea morfofuncţională a miofibrilelor" sau "Cordonul lemnos este format din vase metaxilem de calibru mare dispuse spre cambiu intrafascicular şi din vase protoxilem de calibru mic dispuse spre periferie

Din manualul de biologie clasa a IX-a, (14-15 ani).

căluş, cambiu, capsida, cariokineza, carpela, catabolism, celom, chemosinteza, chim, cicloza, ciclul litic, ciclul lizogen, ciclul Krebs, clivare, coenzima, corion, corm, cormofite.

Ecologie clasa a IX-a:

climax, hidroserie, concurenţă interspecifică, ecogeneza, xeroserie, eceza, reacţie biocenotică.
definiţie: dacă dezvoltarea vegetaţiei se face de la spaţiu abiotic arid până la un biotop mezofil umed, succesiunea este numită xeroserie.
O serie completă de succesiune primară cuprinde 6 stadii: denudarea biotopului, imigrarea, eceza, concurenţa interspecifică, reacţia biocenotică, stabilizarea.

La matematică clasa a V-a, (10-11 ani), curriculum revizuit:

„Utilizarea, în contexte variate, a unor mulţimi infinite de numere naturale”

(În condiţiile când mulţi elevi abia ştiu să facă socoteli până la o sută)

Clasa a VI-a : (11-12 ani)

„Exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei unor ponderi diferite în calculul mediei ponderate”

Clasa a VII-a (12-13 ani)

„Exerciţii de determinare a unor mulţimi finite A şi B atunci când se dă reprezentarea geometrică a produsului cartezian”.

Clasa a VIII-a (13-14 ani)

„Exerciţii de determinarea minimului şi/sau maximului unei expresii algebrice în evaluarea şi interpretarea rezultatelor.

Limba română clasa a VIII-a:

omniscient,  artefact, eponim, perspectiva auctorială, ezoteric, transgresarea  timpului, sincretism de limbaje, personaj reflector.

 La clasa a IX-a: conjectură, fastidios, aliteraţia, amfibrahul,  oximoronul, troheul, toponomastică, omorganic, inextricabil, acronie, analepsă, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop.

Reiau declaraţia unui medic neurolog:

„Fiica mea, elevă în clasa a V-a , petrece pe scaun 12-13 ore (6 la scoala- în bănci neergonomice, 3 dimineaţa înainte de şcoală şi încă 2-3 seara, până la 10) , altfel nu termină temele. Ghiozdanul are între 5-7 kg ( ea are 27 kg). Nu are timp de activităţi recreative sau vocaţionale. Plânge că urăşte şcoala. Psihiatrul de copii a diagnosticat-o cu "Tulburare anxioasă generalizată cu atacuri de panică" cu recomandare de terapie medicamentoasă şi psihoterapie!” 

Concluzie

Problemele care afectează învăţământul românesc sunt multiple şi grave. Din păcate, nici actuala conducere nu pare să fi luat act de ele, şi să încerce să le rezolve. Cu principiul „nu trebuie să supărăm sindicatele şi profesorii”, PNL a coborât deja de la 47% la 40% în sondajul publicat recent. Ce se va întâmpla până la alegerile anticipate sau la termen este problema celor aflaţi acum la guvernare.