Ecaterina Andronescu a aflat ce ştia tot satul: situaţia din învăţământ este foarte proastă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ultimele declaraţii ale doamnei Andronescu par ale unei persoane picată din stele. „Doar 25% dintre absolvenţii de profil tehnologic reuşesc să susţină Bacalaureatul”. „Rezultatul elevilor în 2018, 55.000 de elevi nu au luat măcar cinci la Evaluare”. Ce să credem, că nu s-a uitat până acum pe statisticile de la examene? Că nu ştia ce ştia tot satul? Ne-am întors în epoca ipocriziei şi minciunii.

Cum vede doamna Andronescu educaţia acum

Să citim datele prezentate de către dna Andronescu în lumina declaraţiei lui Dragnea la recentul Congres din martie: România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat“.

Şi cine a condus Educaţia în ultimii 20 de ani? Dna Andronescu, fie din poziţia de ministru, sau şef al Comisiei de Învăţământ din Senat, vicepreşedinte al PSD, persoana care răspundea de Educaţie din partea PSD. Din această poziţie ne face dna Andronescu următoarea caracterizare a sistemului educaţional:

  • Din 2011 încoace, cei care nu au luat Bacalaureatul şi care sunt sute de mii, după opinia mea vreo 600.000, i-am abandonat. (Liviu Pop spunea că sunt circa un milion).
  • în 2018, 55.000 de elevi nu au luat măcar cinci la Evaluare. Cum putem accepta ca aceşti elevi pot merge mai departe şi pot finaliza liceul când ei nu au luat cinci la Evaluarea din clasa a VIII-a. (Culmea ipocriziei: cine a desfiinţat şcolile profesionale şi apoi SAM-urile? Dna Andronescu!)
  • Doar 25% dintre absolvenţii de profil tehnologic reuşesc să susţină Bacalaureatul.
  • Calculatoarele (din scoli- n.n ) sunt de la începutul anilor 2000.
  • Avem şcoli în care nu ia niciun elev Bacalaureatul.
  • Va trebui să ne uităm cu ochii larg deschişi către formarea profesorilor.

În 2008-2011 am avut o reformă a Educaţiei bazată pe rezultatele Comisiei Prezidenţiale conduse de Mircea Miclea şi o lege promovată în 2011 de către ministrul Daniel Funeriu, Legea Educaţiei Naţionale. După 2012, această lege a fost schimonosită cu peste 100 de OUG-uri, date de guvernarea PSD. Singura măsură care a scăpat a fost supravegherea audio-video de la examenele naţionale, deşi dna Andronescu i-a cerut lui Ponta să o elimine, pentru că „jigneşte” profesorii. Am fi avut procente de promovare de 90%, iar dna Andronescu s-ar fi bătut cu cărămida în piept ce şcoală minunată a construit dânsa.

Ca şi în 2009, când a vrut să-şi impună Codul Educaţiei, dna Andronescu vrea să-şi lege numele de o lege a Educaţiei, visul oricărui ministru. Aşa că ne anunţă că peste o lună va lansa o nouă Lege a Educaţiei, în dezbatere publică. Au mai fost astfel de dezbateri publice, încheiate cu concluzia, „rămâne cum am stabilit”.

Ce nu se întreabă dna Andronescu: va mai fi ministru în ianuarie? Dar în iunie, când speră că va fi adoptată legea? Va avea timp parlamentul, în an electoral, să se ocupe de o lege aşa de importantă? Dacă şi-ar pune astfel de întrebări şi-ar mai tempera entuziasmul!

O lege nu rezolvă problemele educaţiei. Iată etapele necesare unei transformări de substanţă a sistemelor de educaţie şi formare profesională:

  • Un document de viziune şi strategie
  • Legislaţie primară (Legea Educaţiei Naţionale)
  • Legislaţie secundară: HG-uri, Ordine de ministru, metodologii, regulamente, etc.
  • Asimilarea de către specialişti, profesori, părinţi, elevi a spiritului şi literei noului drum din educaţie, lămurirea tuturor aspectelor ce ţin de noutatea demersului.
  • Evaluarea etapelor parcurse, feedback, retuşarea unor segmente care necesită modificări.

Până acum niciun ministru n-a rezistat în funcţie suficient timp (4-5 ani), cât să parcurgă toate aceste etape. Fără parcurgerea acestor etape ne jucăm de-a reforma în Educaţie.

În concluzie

Şcoala nu are nevoie acum de o nouă lege a educaţiei, ci de revenirea la Legea Educaţiei Naţionale din 2011, şi îmbunătăţirea ei acolo unde este cazul (arhitectura curriculară, salarizarea funcţie de performanţă, descentralizarea şi altele).

O lege trebuie să stea în vigoare 12-15 ani, pentru a trage concluzia că este bună sau rea. Joaca de-a reforma şi faptul că fiecare ministru a vrut să-şi lege numele de o nouă reformă, a distrus educaţia. O spune cu destulă claritate chiar Liviu Dragnea: „România şi-a ratat proiectul de educaţie în primul rând pentru că l-a fragmentat politic. N-am ştiut să ducem la capăt un proiect solid şi unitar, inspirat din exemplul statelor care au reuşit. Am preferat să blocăm, să schimbăm, să întoarcem şi să experimentăm de fiecare dată când s-a schimbat guvernarea. Asumându-ne asta, trebuie să înţelegem că educaţia are nevoie de bani şi că banii investiţi în educaţie reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat.“ Doar că dna Andronescu nu aude ce spune şeful ei de partid.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite