Faptele curriculare relevante ale lui 2021, la zi

În 27 ianuarie, Parlamentul României desfăşoară dezbaterea “Curriculum modern pentru o Românie educată”, pe care am analizat-o in extenso aici, în contextul căreia ministrul Educaţiei a pus, sec, punctul pe i:

„Dacă se referă la comasarea fizică (n.red. a istoriei cu geografia), adică din două ore să rezulte una, nu, asta nu se va întâmpla. Dacă se referă la planurile cadru de liceu, care au fost lansate în dezbatere publică vreau să vă spun că am depăşit 10.000 de propuneri de modificare.

Aceste planuri cadru care înseamnă lista de discipline şi numărul de ore aferente pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a au fost realizate anul trecut, au fost lansate în dezbatere publică de îndată ce mi-am preluat mandatul.

Numărul de propuneri de modificare a fost atât de mare încât practic nimănui nu-i convin, am impresia că nu mai plac nici măcar celor care le-au făcut, sau celor care le-au validat. Şi atunci poate e momentul să luăm o mică pauză şi să ne mai gândim un pic.”

În 16 februarie, am explicitat pe îndelete povestea “micii pauze de gândire”, punând la dispoziţia celor interesaţi o colecţie, validată global, de parametri de proiectare curriculară. Încremenirea profundă pe care avem a o descremeni este cea a miraculoasei soluţii de sistem unice, în fapt una profund inadecvată nevoilor educaţionale atât individuale, cât şi societale:

Pentru mine, un lucru e clar: dacă 1) “luăm pauză” şi 2) “ne gândim” nu un pic, ci cât de mult putem noi, dar tot în aceeaşi paradigmă de până acum, nu ajungem nicăieri bine şi cu sens – nici peste şase luni, nici peste un an, nici peste o mie de ani.

Pur şi simplu, procesul curricular pus în fapt de zeci de ani şi croit pe setul de premise ce a născut aceste forme de planuri-cadru duce în fundătură, generând frustrări, inadecvări şi blocaje structurale, aşa cum vedem acum. Iar dintre toţi parametrii de lucru nefericiţi, faptul de a pune pe masă, la final, câte un singur tabel pentru fiecare ciclu de învăţământ, pe care să îl execute cohorte de câte 150000-160000 de elevi în fiecare an de studii, stă de departe în cea mai ucigătoare incongruenţă cu timpurile şi nevoile României secolului XXI.

Oameni buni, e chiar atât de greu de înţeles şi acceptat că planul-cadru unic şi-a trăit traiul şi şi-a mâncat mălaiul, şi că vremea sa a apus, hăt, de mult? Chiar atât de duşi să fim încât să persistăm în negarea unei stări de fapt limpezi ca lumina zilei, anume că vremea planului-cadru unic a trecut, şi că persistenţa sistemic-instituţională în acest model depăşit conduce principial la blocaje insurmontabile? Şi nu oriunde, ci fix în inima Şcolii însăşi, adică în arhitectura curriculară pe care o oferă ca infrastructură de fond pentru educarea generaţiilor ce-i păşesc pragul în fiecare an.”

În 31 august, ministrul Educaţiei ia taurul de coarne şi aprobă intrarea în funcţiune a primelor şase şcoli-pilot (N.B. PNRR asigură bani pentru 60 de şcoli-pilot), menite a schimba paradigma proiectării curriculare:

Componenta cea mai importantă pe care o avem în vedere în cadrul pilotărilor este transformarea curriculară, adică modele curriculare şi planuri cadru care să fie adaptate de către şcoli în funcţie de nevoile comunităţii şi de resursele umane şi materiale existente, care să permit proiectarea pe arii de învăţare, nu pe discipline, şi să se concentreze în mod real pe dezvoltarea unor competenţe relevante, dar cu respectarea strictă a obiectivelor curriculare specifice fiecărui ciclu şi a competenţelor din profilurile de formare ale absolventului.

În 3 septembrie, ministrul Educaţiei leagă explicit schimbarea paradigmei curriculare sistemice, în ansamblul său, de rezultatele şi lecţiile pilotărilor curriculare:

Reporter:Puteţi să ne explicaţi mai mult în ce fel se va schimba curricula, de exemplu la Liceul “Lazăr”. Ce vor învăţa faţă de ce învaţă acum şi cât durează acest pilot, un an sau mai mult?

Sorin Cîmpeanu: „Acest pilot va dura mai mulţi ani, însă primele rezultate sperăm să fie relevante încă după un an. Dacă vorbiţi de Colegiul “Gheorghe Lazăr”, la nivel liceal se va pilota reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel încât în semestrul al doilea să permită elevilor să se concentreze pe materiile care sunt de interes pentru examenele de Bacalaureat şi pentru admitere la facultate. Se facilitează astfel dreptul elevului de a-şi alege anumite discipline sau, altfel spus, curriculumul la dispoziţia şcolii va avea o pondere mai mare decât este acum.”

Reporter:La toate clasele a XII-a sau…

Sorin Cîmpeanu: „Din şcolile pilot, da, şi, în măsura în care rezultatele vor fi cele în care sperăm şi cele pe care le aşteptăm, este posibil să se generalizeze la nivelul întregului învăţământ liceal. Ne vor ajuta foarte mult aceste rezultate să decidem în momentul în care vom aproba planurile cadru pentru liceu. Ele trebuiau să fie implementate încă de anul acesta. Am spus că nu vor fi implementate nici anul acesta, nici anul viitor. Aşteptăm acele rezultate, astfel încât să avem planuri-cadru pentru liceu, adecvate aşteptărilor elevilor şi aşteptărilor întregii societăţi. Planurile cadru care au fost elaborate în anul 2020 au primit peste 10.000 de propuneri de modificare.

Aşa cum am spus, s-au făcut propuneri de modificare, chiar şi cei care au elaborat acele planuri şi le-au avizat. Este un lucru inadmisibil. Din perspectiva mea, care nu am competenţe în ştiinţele educaţiei, dar am responsabilităţi ca ministru, pot să apreciez că aceste planuri-cadru care au fost propuse şi care ar fi trebuit să fie implementate încă de anul acesta sunt departe de ceea ce se aşteaptă; sunt, de fapt, o cosmetizare uşoară şi nu tocmai potrivită a planurilor-cadru existente. Or, aşteptările sunt de reformă şi nu de uşoară cosmetizare.

Last but not least, în 24 noiembrie, la audierile din Parlament în vederea învestirii noului Guvern al României, ministrul Educaţiei declară tranşant:

Proiectul planurilor-cadru pentru liceu era necorespunzător din punctul de vedere a peste 10.000 de sesizări primite pe acest lucru. Este nevoie de timp pentru reformă în Educaţie, 2023 septembrie, am spus şi vă repet, vor fi planurile-cadru noi pentru liceu. Este nevoie de o integrare a obiectivelor din România Educată, care sunt esenţa acestui program de guvernare, se lucrează în 150 de grupuri de lucru deja la aceste planuri-cadru, dar termenul este septembrie 2023, când vom avea şi planuri-cadru adecvate obiectivelor din România Educată, când vom avea şi discipline care vor corespunde acestor obiective, vom avea şi profesori formaţi şi vom avea şi manuale. Până atunci nu sunt generaţii sacrificate pentru că diferenţele sunt compensate prin planuri de tranziţie, prin ghiduri metodologice pentru fiecare disciplină pe care ministerul le-a pus la dispoziţie.

Răspuns final: în septembrie 2023 vom avea planuri-cadru noi pentru liceu. De asemenea, pentru generaţia care va începe în septembrie 2023, vom avea în 2027, sunt convins, şi acel Bacalaureat care să fie, în sfârşit, bazat pe competenţe, primul bacalaureat schimbat radical.

 

Consecinţa pragmatică de leadership real. Sau nu

Iată, aşadar, cu subiect şi predicat minitserial, cel mai puternic argument instituţional de sistem în favoarea pilotărilor curriculare - fie deja puse în fapt, fie aflate în pregătire.

Dragi şcoli de toate felurile - colegii centenare, ori nu, licee, gimnazii şi toate celelalte - vă invit să luaţi act de realitatea nefardată, la zi: planuri-cadru noi NU veţi vedea mai devreme de 2023.

În schimb, vă este la îndemână - simplu, puternic, eficient - mecanismul pilotărilor curriculare, activat deja începând cu anul şcolar 2021-2022.

Folosiţi, aşadar, acest mecanism inovator, pe măsura curajului vostru de a vă proiecta VOI – nu Sistemul – cel mai bun model curricular pentru copiii pe care ii educaţi. 

Acum.

ACUM!

ATENŢIE: PNRR conţine bani pentru 60 de scoli-pilot - yeeey!... :-)

Aici, link-urile relevante, dacă vă interesează cu adevărat:

Gând bun şi spor maxim tuturor.

Ţinem aproape.

 

M.S.