După trei semestre pierdute, elevii obţin rezultate foarte bune la simularea Evaluării Naţionale, iar ministrul Cîmpeanu crede aşa ceva!

FOTO Mediafax

În decembrie 2019 am avut rezultatele la testele PISA. Ultimii din Europa! 44% analfabeţi funcţionali, iar la matematică doar 38% au luat peste cinci la Evaluarea Naţională!  Urmează pandemia şi trei semestre de şcoală pierdute. După cum recunoştea şi ministrul  Cîmpeanu, învăţământul online a adus elevilor pierderi irecuperabile. După trei semestre de şcoală pierdute se produce un adevărat miracol!

Elevii obţin cele mai bune rezultate după anul 2016 la simularea Evaluarii Naţionale! Iar ministrul Cîmpeanu crede aşa ceva,  ba se mai şi laudă cu aceste rezultate! Naivitate sau încercare de manipulare? Pentru că nu pot să cred că domnul ministru este atât de naiv încât să nu înţeleagă prin ce trece şcoala românească!

După trei semestre de şcoală pierdute

Un elev care termină anul acesta clasa a VIII-a şi dă examenul de Evaluare Naţională (EN) nu a făcut jumătate din clasa a VII-a şi doar câteva săptămâni din clasa a VIII-a. Cu toate acestea, la simularea  EN rezultatul elevilor cu medii peste 5 este 65,6%! Mai mare decât în toţi anii anteriori: în 2016- 44%, În 2018- 47% . Ce s-o fi întâmplat de am obţinut asemenea rezultate „fantastice”? Să fi contribuit pandemia la creşterea spectaculoasă a cunoştinţelor elevilor la matematică? Explicaţiile sunt altele şi le voi detalia în continuare.

Explicaţiile acestor rezultate

La învăţământul online o treime dintre elevi nu a participat, din lipsa dotărilor necesare. Ale lor sau ale şcolilor. Dintre cei care au participat, o altă treime n-a înţeles mare lucru din predarea online, mai ales că a lipsit evaluarea, etapă absolut necesară. Doar o treime dintre elevi a folosit învăţământul online, au avut meditatori şi şi-au dat interesul să înveţe.

Nici elevii nici profesorii nu dau mare importanţă simulărilor examenelor naţionale, pentru că nu au nici o miză. Nici măcar notele nu se trec obligatoriu în cataloage, iar în ultimele două semestre de şcoală încheiate mediile elevilor sunt de 9 şi 10!  Rar câte o medie de 8!

Supravegherea. S-a făcut de către profesorii şcolii, nu de către profesori din alte şcoli, cum se întâmplă la examenul de EN din vară. Aparatura de supraveghere audio-video mai degrabă nu a funcţionat, sau nu se uită nimeni pe ea.

Structura subiectelor. La matematică a fost schimbată. Subiectele tip grilă, în proporţie de 2/3, permiteau elevilor să ia nota şapte, cu punctul din oficiu. În loc să se transmită elevilor pagini întregi cu rezolvări de probleme, li s-au transmis, în multe locuri, cele 12 litere „câştigătoare” de nota 7. Ce poate fi mai simplu? În opinia mea, structura subiectelor la matematică a fost special schimbată pentru a permite fraudarea examenului.

Interesul şcolilor şi profesorilor este să se laude cu rezultate cât mai bune la aceste simulări. În ochii părinţilor, elevilor şi inspectorilor. De aici permisiunea să circule cele 12 litere „câştigătoare” prin clasele în care se  desfăşura simularea!

 Atenţionare adresată profesorilor şi directorilor

La examenul de EN din vară, comisiile sunt străine, formate din profesori de la alte şcoli. Supravegherea audio-video trebuie să funcţioneze în totalitate, conform regulamentului de desfăşurare a examenului.

Încercările de fraudare a examenelor din anii anteriori s-au soldat cu anchete penale şi cu condamnări în instanţă. Reamintesc faptul că în 2013, în judeţul Giurgiu, 18  profesori şi directori  au fost condamnaţi penal pentru fraudarea examenelor,  la trei ani de închisoare cu suspendare. Sursa aici. Au fost multe alte condamnări în alte judeţe din ţară, inclusiv în Bucureşti. Fraudele de acest tip nu  pot fi ascunse. Elevii povestesc acasă la părinţi şi rude, iar de aici la presă este doar un click distanţă. Urmează anchete ale procurorilor care se pot si autosesiza, vizionarea imaginilor de pe camerele audio-videa, declaraţii ale martorilor, şi adevărul iese la iveală.

Repet. Schimbarea structurii subiectelor la matematică, 2/3 fiind acum subiecte tip grilă, s-a făcut cu scopul uşurării fraudării examenului. Adică reîntoarcerea la mistificare, ipocrizie şi minciună. Altă logică nu văd.

Ce crede ministrul Cîmpeanu

„Ţin să felicit elevii de clasa a opta, care ne-au adus în această perioadă plină de dezechilibre şi de frustrări o veste foarte bună, surprinzătoare pentru cei mai mulţi, surprinzătoare, la modul plăcut, chiar şi pentru Ministerul Educaţiei. Aceste rezultate - peste 20 de procente în plus faţă de 2016, aproape 15 procente în plus la rata de promovare faţă de 2017 şi 18 procente în plus faţă de 2018, 12 procente în plus faţă de 2019 - sunt rezultate absolut remarcabile, care ne dau speranţa că tânăra generaţie reuşeşte să traverseze această perioadă de criză şi ne vom concentra asupra relevanţei subiectelor pentru examenele naţionale de bacalaureat şi de evaluare naţională, pentru o organizare cât mai bună a acestor examene”.

Ministrul Cîmpeanu se facă că plouă, ignoră argumentele aduse mai sus, pe care le ştie orice profesor de şcoală gimnazială sau de liceu. Dar nu le ştie dl ministru al Educaţiei?!

Concluzie

Ministrul Cîmpeanu „crede” în realitatea rezultatelor de la simularea examenelor naţionale ca să „dea bine” la vară când ar putea fi fraudate examenele naţionale. Ne va spune atunci: „ce vă miraţi, şi la simulare am avut rezultate foarte bune!”

Cred în continuare că examenele de evaluare naţională din vară  vor aduce fie rezultate foarte proaste, dacă se vor desfăşura corect, fie vor fi fraudate, să dea bine la imaginea ministrului. În ambele cazuri vom avea scandaluri uriaşe, inclusiv anchete penale, care se vor sparge şi în capul ministrului Cîmpeanu.

De aceea, îl sfătuiesc în continuare să înlocuiască rezultatele la examenele naţionale cu media notelor din ultimii patru ani de şcoală, şi la EN şi la Bacalaureat. Aşa s-a procedat şi în alte ţări.