Dragoş Bucur şi Dana Nălbaru, pasibili de amendă pentru că şi-au dat fetiţa la Homeschooling

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dana Nălbaru, Dragoş Bucur şi fiica lor Sofia (9 ani) FOTO 4inaventura.wordpress.com
Dana Nălbaru, Dragoş Bucur şi fiica lor Sofia (9 ani) FOTO 4inaventura.wordpress.com

Modelul „homeschool” nu este reglementat în România, iar părinţii sunt chiar pasibili de amendă. Singura acoperire legală a părintelui care îşi retrage copilul din sistemul public sau privat de învăţământ autorizat în România este să facă dovada înscrierii copilului la o şcoală-umbrelă care să-i poată elibera o diplomă recunoscută în ţara noastră.

Conceptul de homeschooling a reintrat în vizorul opiniei publice, dar şi al experţilor în educaţie după ce actorul Dragoş Bucur şi soţia lui, Dana Nălbaru, au hotărât să-şi retragă copilul de la şcoală şi au înscris-o la o şcoală de tip umbrelă, motivând limitele sistemului de învăţământ 

actual. 

Potrivit Danei Nălbaru, şcoala în sistem public este bazat pe constrângeri şi competiţii şi după o perioadă lungă de gândire a ales ca fata ei să înveţe într-un sistem de homeschooling.

„Mi-am dat seama că sistemul de învăţământ, acesta organizat pe grupuri de oameni care trebuie să demonstreze în faţă altora că şi cât ştiu, că şi cât au învăţat, este depăşit de vremurile pe care le trăim. Nu consider că a învăţa e un lucru greşit, dimpotrivă, cred că este esenţialul pentru a avea o viaţă frumoasă. Consider însă că felul în care învaţă copiii în şcolile din ziua de azi naşte în ei o grămadă de frustrări care au darul de a le distruge frumuseţea interioară“, a spus Dana Nălbaru într-o postare pe blog. 

Aproximativ 200 de familii din România au ales modelul „homeschool” pentru educaţia copilului lor, potrivit datelor Asociaţiei pentru Homeschooling România, însă numărul real este mult mai mare. Cu toate acestea, România nu are cadrul legal pentru educarea copilului acasă, iar părinţii sunt chiar pasibili de amendă. Mai mult, copilul riscă să nu poată fi integrat niciodată în sistemul public de şcolarizare.

Între amendă şi legal, şcoala-umbrelă

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al municipiului Bucureşti, Marian Banu, homeschooling-ul nu reprezintă un sistem recunoscut în România, drept urmare intră în sfera ilegalităţii. Mai mult, potrivit acestuia, aceşti copii, educaţi acasă, nu se pot întoarce în sistemul public pentru că nu au o diplomă care să le ateste studiile. 

„Nu există niciun sistem homeschooling, orice formă de educaţie care nu are acreditare sau autorizaţie ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, n.r.) nu este legală, este în afara legii. Ce diplomă primeşte acel copil, cine o eliberează, cine dă calificative? Acesta nu poate merge la liceu, cel puţin nu la noi în ţară”, a declarat, pentru „Adevarul“, purtătorul de cuvânt al ISMB, Marian Banu.

Retragerea copilului de la şcoală pentru adoptarea unui sistem homeschool poate aduce amendă părintelui, potrivit directorului ARACIP, expertul în Educaţie Şerban Iosifescu, tocmai pentru că homeschooling-ul nu este reglementat. Cu toate acestea, există şi căi de acoperire pentru părinţii care aleg să îşi retragă copilul de la şcoală, respectiv şcolile-umbrelă. Mai mult, aceste şcoli-umbrelă reprezintă şi şansa de echivalare a studiilor din sistem homeschool şi reîntoarcerea copilului în sistemul de stat, dacă doreşte acest lucru.

„Dacă nu îţi duci copilul la şcoală, eşti pasibil de amendă, pentru că intervine articolul privind interesul superior al copilului din Codul Civil, intervine dreptul la educaţie al copilului. Dar cu toate acestea, există posibilitatea ca părintele să se acopere legal prin înscrierea copilului la şcoli-umbrelă, din SUA, din Australia, unde acest sistem este recunoscut şi reglementat şi care pot elibera un certificate de absolvire care este recunoscut la noi. Astfel, se echivalează notele, iar copilul poate fi integrat în sistemul formal de educaţie. Însă este riscant, şi recomand ca părinţii să verifice mai întâi dacă certificatul eliberat de şcoala respectivă este recunoscut la noi în ţară”, a explicat directorul 

ARACIP, Şerban Iosifescu.

Trebuie reglementat, pentru a avea control

Directorul ARACIP susţine că statul trebuie să reglementeze homeschooling-ul atât pentru că este o responsabilitate a lui, dar şi pentru a avea un control mai mare a calităţii procesuui educativ. 

„Statul trebuie să legifereze pentru că este resposabilitatea sa tot ce ţine de respectarea drepturilor fundamentale ale omului, asigurarea dreptului la educaţie al copilului. Mai bine să putem controla decât să ne trezim în faţa unor pericole de îndoctrinare, pentru că sunt părinţi care aleg educaţia la domiciliu pentru copilul lor pentru a-l cunoaşte mai bine pe Dumnezeu, pentru că unele asociaţii sunt religioase”, mai explică Iosifescu.

„Sistemul public nu mulţumeşte”

Potrivit expertului în Educaţie Marian Staş, alegerea modelului homeschooling vine ca o declaraţie de nemulţumire faţă de sistemul public de învăţământ. 

„La noi, spre deosebire de SUA şi Germania, de exemplu, conceptul de homeschooling se află în fază incipientă. E limpede că numai părinţii curajoşi şi bine pregătiţi pilotează acest sistem de homeschooling, sistem care vine, pe de o parte, ca o declaraţie că sistemul public nu mulţumeşte, dar pe de altă parte e vorba şi de conţinut, de personalizarea educaţiei. Ţine de tipul de educaţie rotundă pe care o asigură o familie“, e de părere Staş.

Totodată, Theodor Paleologu le răspunde celor care consideră că homeschooling-ul poate avea efecte negative asupra abilităţilor sociale: „Întâmplarea face că am un homeschooler printre cursanţii Casei Paleologu şi de vreo doi ani jumate vine la aproape toate cursurile mele. Nu numai că este perfect normal şi deloc sociopat, dar a citit mult mai mult şi ştie mult mai multe decât marea majoritate a celor de vârsta lui. Şi asta nu pentru că ar fi un „supradotat”, ci pur şi simplu pentru că învaţă cu pasiune şi din plăcere”.

Homeschool vs. Unschool

Expertul în Educaţie, Daniela Vişoianu, susţine că face o diferenţiere între termenii homeschool şi unschool: „Alegerea aşa-numitului „homeschooling”, care, atenţie!, este diferit de unschooling, înseamnă să organizezi acasă un program de şcoală, gestionat de la distanţă prin înscrierea într-o şcoală de tip umbrelă, din străinătate, care îţi va oferi un document de studii şi o foaie matricolă(…) Grija noastră este mai degrabă pentru zecile de mii de copiii care fac în România “unschooling”, sau pe româneşte spus, nu sunt la şcoală. Şi nu au nici părinţi care să suplinească măcar parţial rolul şcolii”. 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite