Soluţia ar fi fost, cum am propus, echivalarea mediilor de absolvire cu media notelor din ultimii patru ani de sudiu. Ministrul Cîmpeanu n-a înţeles, şi acum culegem cu toţii „roadele”.

Am scris  că nu sunt oportune examenele de absolvire anul acesta (aici)

Nu se respectă principiul egalităţii de şanse. Au fost elevi, din familii înstărite, care şi-au permis meditaţii şi/sau ajutor din partea părinţilor şi rudelor. Cam o treime din numărul elevilor. Şi cei care n-au avut astfel de şanse, pentru că n-au avut nici măcar condiţii pentru învăţământ online,  dau acelaşi examen. Unde este egalitatea de şanse?

Creşterea abandonului şcolar. Elevii care nu se prezintă la Evaluarea Naţională nu au acces la liceu, şi nu e sigur că se vor duce la Şcoala Profesională. Intră în abandon şcolar, oricum la noi foarte mare în comparaţie cu alte ţări europene. Absolvenţii de liceu vor renunţa să meargă la facultate, iar absenţa diplomei de Bacalaureat le va îngreuna intrarea în piaţa muncii pe posturi destinate absolvenţilor de liceu.

Dispar norme didactice din învăţământul liceal şi universitar. Este evident, şi în lumina anilor anteriori, că nici toţi cei care reuşesc la examenele de absolvire nu merg mai departe la liceu sau facultate. Mulţi preferă să intre în piaţa muncii, gradul de sărăcie în România fiind foarte mare.

Starea psihică a elevilor care termină şcoala este foarte proastă. Absenţa interacţiunii sociale directe, elevi-elevi şi elevi-profesori, şi-a pus amprenta negativă pe starea psihică a elevilor. Poate înţeleg şi fanii învăţământului online că acesta nu poate înlocui contactul direct, nemijlocit,  dintre elevi şi profesori.

Tentaţia de fraudare a examenelor de anul acesta va fi foarte mare.  Fiind vorba de comisii străine şi supraveghere audio-video, vor urma scandaluri imense când se va afla că în unele şcoli examenele au fost fraudate. Cu consecinţe negative asupra încrederii şi preţuirii de care ar trebui să se bucure cadrele didactice.

Doar o treime dintre absolvenţii de gimnaziu sau de liceu vor reuşi la examene

Din experienţa anilor trecuţi nu toţi elevii înscrişi la examene se vor prezenta la probe. Din motivele precizate anterior. Iar  cei prezentaţi la Bacalaureat ar trebui să obţină media generală 6, după trei semestre de şcoală pierdute. Din 173.000 de absolvenţi de clasa a XII-a şi a XIII-a, s-au înscris la examenul de Bacalaureat doar 114.000. Dintre aceştia circa 100.000 se vor prezenta la toate probele, şi vor reuşi la examen, în opinia mea, circa 50.000. Doar universităţile de stat au prevăzute pentru anul întâi de facultate circa 65.000 de locuri, dar anticipez că doar 30-40.000 de elevi vor dori să-şi continue studiile.

Se poate argumenta că degeaba s-ar duce la facultate, dacă nu au cunoştinţele necesare din liceu. Nu este chiar aşa. Cei care merg la istorie, filologie sau geografie, ca să dau câteva exemple, trebuie să recupereze în facultate doar materia la aceste discipline, nu şi la celelalte parcurse în liceu. Lucru mult mai lesne de realizat. La fel la liceu, dacă se alocă în clasa a IX-a 2-3 luni de recuperare a materiei, se pot remedia cunoştinţele esenţiale, nu întreaga gamă de cunoştinţe neesenţiale, prevăzute în programele şcolare.

Nedreptatea făcută multor categorii de elevi este imensă. Există copii buni şi foarte buni, care n-au avut acces la şcoala online deloc, sau n-au înţeles mare lucru din cauza nepriceperii profesorilor. Bună parte dintre aceştia nu se înscriu la examenele de absolvire, sau nu le vor promova. Sărăcia nu le-a permis părinţilor să le  pună meditatori.

Această nedreptate  va fi trăsătura definitorie a ministeriatului Cîmpeanu. Poate nu este prea târziu să-şi reconsidere poziţia referitoare la anularea examenelor naţionale.