Este interesul elevului să stea zilnic la şcoală 7 ore, şi să mai facă lecţii acasă încă 3-4 ore?

  Unde-i lege, nu-i tocmeală

Legea care prevede numărul de ore la primar, gimnaziu, liceu trebuie aplicată din anul şcolar viitor. Încadrarea personalului didactic se face începând cu luna martie. Mai avem o lună pentru stabilirea noilor planuri cadru şi adaptarea programelor şcolare la noile planuri cadru. Cu cât se întârzie adoptarea unei decizii, cu atât ea va fi mai proastă.

Ideea cu pilotarea noilor planuri cadru nu se aplică aici şi acum. O lege nu se „pilotează”, se aplică şi punct. Ideea de a nu aplica legile ţării, de a proroga termenele de intrare în vigoare,  este caracteristică guvernelor PSD-iste. Ce face guvernul Orban, imită guvernele anterioare?

Şi Constituţia ne spune acelaşi lucru:

ARTICOLUL 49
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

Legea promulgată de preşedinte exact asta face: protejează sănătatea fizică şi psihică a elevilor. Cine îndrăzneşte să nu o pună în aplicare atentează la sănătatea copiilor noştri.

În realitate, în multe şcoli nu se fac cele 7 ore pe zi, pentru că elevii epuizaţi pleacă de la ore. Dar orele neefectuate se plătesc de către directori, fapt ce îmbrăca aspecte penale. Reprezintă, practic, furt din bugetul de stat şi ar trebui ca instituţiile statului să se autosesizeze.

Foarte mulţi specialişti, psihologi, medici, spun că este o crimă să ţii elevii la şcoală 7 ore pe zi, aproape cât un adult.

Iată câteva opinii

Capacitatea unui copil de a se concentra este limitată. Cu cât stă mai multe ore în bancă, cu atât va fi mai puţin atent la ce se predă. Este afectată, astfel, sănătatea fizică şi disponibilitatea de relaţionare a copilului”.

Un medic neurolog din Gorj a tras un semnal de alarmă care a devenit viral pe Facebook:

„Prea stresaţi din cauza temelor, tot mai mulţi elevi ajung de la şcoală, la psihiatru. Sunt copii care nu mai au timp de copilărie. Lucrează chiar şi 12 ore pe zi, mai mult decât un adult. Sunt trişti, adorm plângând şi ajung să se îmbolnăvească din cauza programului prea încărcat”.

„Nu mai are timp absolut deloc pentru ea. Este stresată, se culcă cu gândul că nu a învăţat la anumite materii, că poate nu apucă să înveţe. Dacă nu-şi face tema este stresată pentru că sunt ameninţaţi la ore că vor lua nota 3”, este mărturia unei mame despre copila sa.

Laura Birdeanu, psihiatru infantil: „Mergem la after school unde facem iar teme şi teme şi teme. Venim acasă, controlăm temele, le luăm de la capăt. Cam astea sunt activităţile care epuizează orice organism. În sfârşit ajung la psihiatrie, în momentul în care evoluţia bolii deja şi-a spus cuvântul”. 

„Stresul apare atunci când solicitările externe depăşesc capacitatea internă de a le face faţă.”

  „O puternică sursă de stres pentru copii este lipsa timpului liber. Atât corpul cât şi mintea au nevoie de pauză, au nevoie „să stea relaxate” şi „să piardă vremea de pomană”. La copii, în special la cei de gimnaziu acest „timp pierdut” cum îl numim noi părinţii e un timp de care ei au nevoie pentru a se juca. Viaţa de şcolar nu le prea permite copiilor să piardă vremea, în special nu le permite acest lucru copiilor care urmează şcoli recunoscute pentru presiunea suplimentară pe care o pun asupra copiilor de a avea performanţe excepţionale”.

  „Fiica mea, elevă în clasa a V-a , petrece pe scaun 12-13 ore (6 la scoala- în bănci neergonomice, 3 dimineaţa înainte de şcoală şi încă 2-3 seara, până la 10) , altfel nu termină temele. Ghiozdanul are între 5-7 kg ( ea are 27 kg). Nu are timp de activităţi recreative sau vocaţionale. Plânge că urăşte şcoala. Psihiatrul de copii a diagnosticat-o cu "Tulburare anxioasă generalizată cu atacuri de panică" cu recomandare de terapie medicamentoasă şi psihoterapie!”

Numele meu este Oana Rogojanu şi sunt mama a trei copii, elevi la Colegiul Naţional Brukenthal din Sibiu. Prin acest mesaj doresc să vă adresez respectuoasa rugăminte de a întreprinde ceva pentru despovărarea copiilor noştri copleşiţi de numărul mare de ore cuprinse în planurile cadru”.

  Mihaela Pungan, un medic neurolog din Târgu Jiu, atrage atenţia sistemului de învăţământ cu privire la presiunea imensă care se pune pe cei mici, sănătatea lor fiind în real pericol.

„Sunt indingnata şi pe de altă parte tristă!
Fetiţa mea, în clasa a V-a, se trezeşte dimineaţa şi plânge făcând teme de la 8 la 11, iar seara de la 7 la 10, după care adoarme plângând. În restul timpului este la şcoala . Îmi povesteşte că sunt discipline la care profesorii îi iau ca etalon de cunoaştere pe copiii care fac meditaţii la acele materii, întreabă la modul general dacă se cunosc acele noţiuni şi dacă se răspunde (evident de cei de care ştiu,  că da), trec mai departe. Şi ea face meditaţii la 2 materii , de la 6-7 seara şi primeşte teme în plus şi a colo…. la câte meditaţii să meargă?!!!!
La sfârşitul săptămânii nu putem merge nicăieri împreuna pentru că au teme….
Am întrebat-o: „Andreea cum te simţi? „Îmi răspunde mereu : „stresată”. Am făcut câteva analize şi ce credeţi,  ATPO este peste limită (anticorpii antitiroida, primul organ care ne ajută în modulare a stresului). Aşadar ceea ce simte produce modificări organice.” „Ieri am consultat o fetiţă de clasa a III-a cu tic distonic al capului  (mişcă sărăcuţa în toate părţile cu capul) din cauză că doamna ţipă la ei şi nu ştie să-şi facă temele singurică. Părinţii muncesc în schimburi.
Dragă şcoală de ce faci asta ! Copiii noştri nu numai că nu mai au copilărie, dar se îmbolnăvesc!”

Iata si solicitările părinţilor,  într-o recentă scrisoare adresată Ministerului:

Aceşti elevi, care se vor înscrie în învăţământul liceal începând cu anul 2021, reprezintă generaţia de eşec a reformei educaţiei în România. Pur şi simplu, aceşti elevi nu ştiu ce vor face de anul viitor.

Solicităm

  • urgentarea definitivării unor planuri cadru realiste, adaptate capacităţii de învăţare a copiilor pe categorii de vârstă şi clasă
  • elaborarea programei şcolare, în conformitate cu aceste noi planuri cadru pentru liceu
  • realizarea de manuale care să respecte noile programe şi nu o supra aglomerare de informaţii şi noţiuni care să se îngreuneze şi mai mult procesul învăţării.

 

Aceste opinii reprezintă doar o mică parte din mulţimea de reacţii indignate la adresa planurilor cadru actuale de la gimnaziu. Ministerul are posibilitatea să consulte specialişti din Ministerul Sănătăţii şi să le facă publice părerile. Există opinia, larg răspândită, conform căreia planurile cadru de la gimnaziu au fost „umflate” până la 34-36 ore/săptămâna pentru ca profesorii să-si poată menţine catedrele. Cu preţul sănătăţii copiilor noştri.

Nu ştiu dacă situaţia normelor profesorilor ar justifica atentatul la sănătatea fizică şi psihică a elevilor.  Profesorii rămaşi fără norme pot lucra şi în privat, pentru că au studii superioare, pot lua locul profesorilor suplinitori, pot preda ore din Curriculum la Decizia Şcolii, sau alte soluţii. Între sănătatea copiilor nostri şi normele profesorilor,  eu cred că alegerea este clară: sănătatea copiilor.

  Doamna ministru Monica Anisie este responsabilă de ce se întâmplă în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnia sa semnează Ordinele de Ministru, nu altcineva. Dacă face o alegere greşită, din motive electorale sau din grija pentru profesori, pusă deasupra grijii faţă de copiii noştri, va suporta consecinţele sancţionării de către electorat a unei decizii eronate, într-o situaţie de asemenea importanţă şi gravitate.