Ministrul Valentin Popa este exemplul perfect a ce înseamnă şcoala românească de azi. Nu ştie ce înseamnă să fii ministru, nu ştie ce trebuie să facă ministrul pentru a evita pe viitor astfel de situaţii cel puţin jenante, cum să apere elevii de apucăturile unor profesori care nu au ce căuta în şcoală, şi invers.

Dacă nu intervenea ministrul în  acest scandal, totul era dat uitării în câteva zile, iar decizia soluţionării era luată la nivelul şcolii, cel mult al Inspectoratului Şcolar.

Dar nu, ministrul a vrut să se bage în seamă, să vorbească toată ţara despre cât de atent este el şi cum îşi sacrifică timpul preţios pentru rezolvarea oricărei probleme şcolare. Dacă nu se băga, filosof rămânea.

Primul comunicat oficial al ministrului spune: „Trauma episodului indecent poate să existe la aceste eleve, însă aceasta nu explică faptul că ele au filmat şi apoi au şi făcut publice imaginile filmate. Elevele ar fi putut alege, spre exemplu, calea discuţiei cu diriginta, cu echipa de conducere a liceului, cu reprezentantul elevilor sau chiar cu alte autorităţi.

Numai că elevele ştiau că astfel de „episoade” se muşamalizează la nivelul conducerii şcolii, pentru a nu face, vezi Doamne, şcoala de râs. Cât despre cei de Inspectorat, ştiind riscurile la care se expun, se spălau pe mâini şi trimiteau reclamaţia să fie rezolvată la şcoală. Adică, nu s-ar fi aflat nimic, niciodată. Doar expunerea publică a unor astfel de „episoade” poate produce efecte, în sensul să nu se mai repete, sau să fie cât mai rare. Şi nu este singurul caz în care expunerea publică face bine, şi pentru şcoli, spitale, miniştri şi ministere. Vedem pe viu lumea în care trăim.

„Ministerul Educaţiei ţine să precizeze că structurile de conducere din liceu au respectat procedura, sancţionarea elevelor fiind votată succesiv de către Consiliul Clasei, Consiliul Profesoral şi apoi de Consiliul de Administraţie al liceului”, se mai spune în comunicatul ministerului. Precizează prost dl ministru Popa. Procedura nu cere muşamalizarea cazului şi sancţionare victimelor, a elevelor care s-au apărat în singurul mod posibil, dând publicităţii acele imagini. De mulţi ani se muşamalizează cazuri ilegale, şi vedem cu toţii unde am ajuns.

Văzând amploarea pe care a luat-o cazul în media, ministrul Educaţiei în persoană s-a deplasat la Inspectoratul Şcolar Sibiu, se suceşte cu 180 grade, rezultatul fiind: la solicitarea ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, Consiliul de Administraţie al Liceului Tehnologic "Nicolae Teclu" Copşa Mică va lua în considerare suspendarea sancţiunilor stabilite pentru elevele implicate în incident până la finalizarea anchetei efectuate de organele abilitate care îl vizează pe fostul profesor de religie al şcolii", informează un comunicat al liceului din Copşa Mică.

Un ministru care se răzgândeşte în 24 de ore, doar pentru a atenua scandalul public, nu are ce căuta în fruntea ministerului. Nu este capabil să fie ministru.Când a greşit, la prima decizie sau la a doua?  E la fel de grav.

Ministrul ar fi trebuit să decidă pentru toate şcolile măsuri de genul:

  1. Obligativitatea examenului psihiatric, inclusiv pentru profesorii de religie, cu revocarea din funcţii a directorilor care nu respectă această  prevedere legală.
  2. Profesorii cu antecedente în astfel de comportamente, sau altele asemănătoare,  să fie eliminaţi din sistemul de învăţământ.
  3. Aducerea la cunoştiinţa publică, cu sau fără înregistrări audio-video, a unor astfel de întâmplări.


Acum înţelegem de ce s-a interzis elevilor să aibă asupra lor telefoanele mobile. Să nu filmeze astfel de scene sau apucături ale personalului din şcoală, inclusiv apucături ale unor colegi de clasă. Deranjarea orelor de clasă se putea rezolva mai simplu, cerând elevilor să închidă telefoanele în timpul orelor de curs. Dar nu, obiectivul ministerului, care a şi realizat Regulamentul de Organizare şi  Funcţionare al şcolilor, a fost de la început ascunderea sub preş a gunoiului din şcoli.