DEZBATERE Cât de pregătită este şcoala profesională să primească elevii slabi, din 2015. Noutăţile de anul viitor

Din 2014, elevii care termină clasa a VIII-a nu mai sunt obligaţi să meargă la liceu. Ei pot alege şcoala profesională, unde vor ajunge automat, din 2015, cei care nu vor avea o medie de admitere peste 5. Specialiştii susţin că învăţământul profesional trebuia reformat înainte de această măsură. Ministrul Educaţiei a mai anunţat şi alte modificări în educaţie, de anul viitor.

Printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată luni, înainte de Ajunul Crăciunului, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a legiferat o parte din modificările valabile de anul viitor, anunţate public în ultimele luni, majoritatea vizând elevii din şcoli şi licee. 

Pentru studenţi, noutatea ar fi eliminarea, din nou, a mediilor din liceu la admiterea la facultate. Cât despre elevi, cei din clasa zero nu vor primi note, toţi copiii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor fi evaluaţi transdisciplinar, după modelul PISA, însă evaluările de acest tip la Capacitate şi Bacalaureat au fost amânate pentru 2019. 

Ministrul a mai promis că, în septembrie 2014, elevii de clasa I şi a II-a vor avea manuale digitale, alături de cele clasice, în paralel cu informatizarea şcolilor.

În schimb, oficialii pregătesc schimbări importante la nivel liceal, o miză în reformarea educaţiei din România. 

Din 2014, admiterea la liceu se va face pe un alt model de calcul: 75% media de la Evaluarea Naţională şi 25% media generală a anilor de şcoală, clasa a IX-a rămâne la liceu, iar elevii vor putea alege să meargă la şcoala profesională dacă vor, în paralel cu oferirea câtorva avantaje: reducere de 50% la transportul în comun şi posibilitatea continuării studiilor la liceu pentru cei care aspiră la o diplomă de Bac. 

Însă, din 2015, şcoala profesională devine obligatorie pentru elevii cu medii mai mici de 5 la admiterea la liceu, a anunţat Pricopie. În afară de impunerea mediei minime 5 de intrare la liceu, din 2015, grădiniţa va deveni obligatorie de la cinci ani, începând cu grupa mare, iar în cel mult 10 ani învăţământul ar trebui să devină obligatoriu chiar de la vârsta de trei ani, a mai anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

„Nu ştiu exact câte şcoli profesionale mai sunt, dar momentan avem mai multe locuri în şcolile profesionale decât doritori. Acum sunt înscrişi peste 13.000 de elevi la profesională. În doi ani de zile avem timp să facem pregătirile şi să diversificăm paleta liceelor profesionale, iar pentru elevii de profesională care vor dori să dea Bac-ul, vom identifica o modalitate prin care vor putea face doi ani de liceu ca să dea examenul“, susţine ministrul.

„Stigmatizarea“ elevilor slabi

Însă profesorii şi experţii în educaţie nu sunt la fel de încrezători şi atrag atenţia că învăţământul profesional autohton, decimat în ultimii ani, are nevoie de o reformă profundă, pentru că acum este văzut ca un loc al „rebuturilor“. 

Tincuţa Apăteanu, cofondator Edusfera, susţine măsura introducerii mediei 5 la admitere, însă consideră că şcolile profesionale nu sunt pregătite pentru a-i ajuta pe elevii slabi. 

„S-au desfiinţat foarte multe şcoli profesionale şi, în plus, au o reputaţie foarte proastă – şcoala profesională este locul unde ajung rebuturile, aşa că este nevoie de valorizarea lor dacă vrem să menţinem acest sistem. În Finlanda, spre exemplu, sistemul vocaţional nu cuprinde doar meseriile slab calificate, ci şi pe cele foarte valorizate acum pe piaţa muncii, cum ar fi  IT, antreprenoriatul cultural sau silvicultura. Ca atare, 40% din elevi aleg această filieră“, explică expertul.

Sistemul ar trebui centrat mai mult pe nevoile copilului, să încerce să-i ridice pe cei care au rezultate slabe, nu doar să se gândească cum să crească rata de promovare la Bac în licee. În plus, şcoala profesională este văzută acum ca locul unde ajung rebuturile, este nevoie de valorizarea lor dacă vrem să menţinem acest sistem. Tincuţa Apăteanu, expert

„Aşa a fost în comunism, este o întoarcere la situaţia de dinainte de 1989. În principiu este rău, fiindcă şansa la o educaţie este mai mică pentru elevii care iau mai puţin de 5. Ministerul Educaţiei ar trebui să caute soluţii ca să nu mai fie elevi atât de slab pregătiţi, încât nu pot să treacă de pragul notei 5. Ne întoarcem de unde am plecat, e o recunoaştere a eşecului reformei din educaţie”, este de părere şi profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală.

Nici profesorul Ştefan Vlaston, preşedinte EDU-CER, nu este foarte încrezător în modificare, susţinând introducerea examenului de admitere organizat de licee şi reformarea învăţământului profesional, prin burse şi stagii de practică, greu de pus însă în practică însă în doi ani, până în 2015. 

„În continuare se va constata creşterea abandonului şcolar, rezultate catastrofale la Bacalaureat, adică nu se rezolvă problemele care au acutizat sistemul nostru şcolar. Actuala ordonanţă de urgenţă nu rezolvă mai nimic din problemele ce aşteptau rezolvare în educaţie şi formare profesională, adică abandonul şcolar şi formarea profesională atât de necesară economiei“, a scris Vlaston, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Şansa la o meserie şi la un loc de muncă

Pe de altă parte, directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală, profesorul de matematică Adrian Troie, susţine schimbările din sistemul de admitere anunţate de ministrul Pricopie. 

„Elevii care intră la liceu cu nota 2 nu prea mai pot fi aduşi la media minimă 6 de la Bac. Desigur, se va pune problema ce facem cu elevii slabi la învăţătură, dar care ar merita să intre la liceu fiindcă vor să depună munca necesară să-şi crească nivelul de pregătire. Probabil că se va găsi o soluţie ca după şcoala profesională să se pregătească pentru Bac, poate la seral. Oricum, la cât de uşoare sunt subiectele care se dau acum la Evaluarea Naţională, un elev care ia 5 e de fapt de nota 2”, a spus directorul.

Diana Ioaneş, psiholog şi consilier şcolar la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“, susţine că măsura este una foarte firească, având în vedere că „statisticile ne arată foarte clar că doar jumătate dintre elevii români reuşesc să treacă de Bacalaureat“ şi mulţi dintre licenţiaţi îngroaşă rândurile şomerilor. 

„E o măsură mult mai bună pentru copil pe termen lung. Acum, chiar dacă nu e de nivelul unui liceu, elevul pierde timpul patru ani cu meditaţii grele, apoi şi pentru Bac, când era mult mai bine să meargă de la început acolo unde poate s-ar fi potrivit mai bine. Unii au intelectul limitat, este o greşeală să-i forţăm pe toţi să termine un liceu şi să meargă la facultate“, explică Ioaneş.

Unii au intelectul limitat, este o greşeală să-i forţăm pe toţi să termine un liceu şi să meargă la facultate. Diana Ioaneş, psiholog şi consilier şcolar

Revalorizarea meseriilor şi a şcolii profesionale

Însă, specialistul spune că este nevoie de o revalorizare a meseriilor, de modernizarea şcolii profesionale româneşti şi de schimbarea mentalităţii, atât a părinţilor, care pun facultatea mai presus de orice, cât şi a elevilor. 

Şi Mihaela Gună, reprezentanta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, susţine că era nevoie de stabilirea unei medii minime de admitere la liceu. 

„Când intri cu o medie mai mică de 5 la matematică şi română, nu poţi face faţă unui examen de Bac. Spre exemplu, s-au creat multe clase de Mate-Info la liceele tehnologice şi aceşti elevi au avut de rezolvat subiecte peste nivelul lor, clar, de aici şi rata slabă de promovare în rândul acestor licee, care trebuie transformate, revenind la şcolile profesionale“, este de părere Gună.

Principalele modificări din sistemul de educaţie în 2014:

• fără note sau calificative pentru elevii de la clasa pregătitoare
• evaluări de tip PISA la nivel naţional în clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a
• Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi Bacalaureatul cu subiecte transdisciplinare, după modelul testelor PISA, vor fi introduse abia din 2019, iniţial era stabilit anul 2016
• simulare pentru Bacalaureat şi pentru elevii din clasa a XI-a
• clasa a IX-a rămâne la liceu, nu va mai fi mutată la gimnaziu
• învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, de la clasa 0 până la clasa a X-a
• elevii care termină clasa a VIII-a pot alege şcoala profesională dacă nu vor să intre la liceu, în clasa a IX-a
• absolvenţii de profesională pot continua liceul la forma de învăţământ cu frecvenţă
• reducere de 50% la transportul în comun şi pentru elevii de la profesională
• burse sociale pentru continuarea liceului şi pentru copiii săraci din mediul urban
• posibilitatea redirecţionării banilor de la şcolile bogate către cele sărace
• dublarea valabilităţii rezultatelor la Titularizare de la trei la şase ani, pentru dascălii netitulari
• mediile din liceu nu mai pot fi folosite de universităţi la admiterea la facultate
• pentru studenţii din ultimul an de facultate, anul universitar se încheie pe 30 septembrie
• finanţarea universităţilor de la stat se va face pe baza indicatorilor de calitate şi nu a clasificării universităţilor; ea poate fi completată prin parteneriate încheiate cu institute de cercetare şi cu mediul privat, inclusiv prin angajarea experţilor ca profesori invitaţi.

Citiţi şi:

Legea Educaţiei, modificată: învăţământ obligatoriu de 11 ani şi clasa a IX-a la liceu. Admitere şi Bac după modelul testelor PISA, abia din 2019

Notele obţinute în liceu nu vor mai fi luate în calcul pentru admiterea la facultate din 2014

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un  pas înapoi (I)

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un pas înapoi (II)

PISA 2012 Cum a ajuns Shanghai să fie liderul mondial în educaţie

Ce exerciţii au primit elevii români de 15 ani la testele PISA. Le puteţi rezolva?

Soarta examenelor de engleză. Cambridge, detronat de testele IELTS şi TOEFL

ANALIZĂ PISA 2012 Performanţele slabe ale copiilor, vizibile în economie

PISA 2012 România a urcat patru locuri în lume la matematică, citit şi stiinţe, însă rămâne tot la coada clasamentului