DEZBATERE Cum ar arăta o vacanţă de vară mai scurtă

Britanicii au avertizat că o vacanţă de vară prea lungă îi scoate pe elevi din ritmul şcolii şi iau în calcul reducerea ei, deşi e una dintre cele mai scurte din Europa. La noi, alternativa ar fi două luni libere şi o lună de Şcoala Altfel, care să-i ţină ocupaţi în mod plăcut pe elevi, susţin experţii.

În România, vacanţa de vară a copiilor este una dintre cele mai lungi din Europa, aproape trei luni, din iunie până în septembrie. Practic, elevii se desprind de mediul şcolar şi de rigoarea studiului pentru o perioadă mare de timp, ceea ce înseamnă că uită informaţiile şi le este greu să intre înapoi în ritmul şcolii, spun specialiştii în educaţie şi o parte din profesori.

Şi Marea Britanie se confruntă cu această ruptură a elevilor de şcoală, deşi are una dintre cele mai scurte vacanţe de vară. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Directorilor Şcolari (National Association of Head Teachers) au propus de curând, în cadrul adunării anuale de la Birmingham, ca în loc de vacanţă de vară să existe un an şcolar cu mai multe perioade de studiu, intercalate de vacanţe scurte, potrivit presei britanice.

Cum s-ar plia însă o astfel de schimbare pe sistemul românesc de învăţământ, în condiţiile în care dascălii recunosc că începutul anului şcolar înseamnă mai mult recapitulări?

Părerile sunt împărţite. Pe de o parte, trebuie luat în considerare faptul că, în România, verile sunt caniculare şi nu toate şcolile sunt dotate cu aer condiţionat.

Dar s-ar putea face altceva în loc de orele clasice, cum ar fi o lună în plus de activităţi extracurriculare pe timpul verii, un fel de Şcoala Altfel prelungită, este de părere psihopedagogul Aura Stănculescu, director al Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Aceasta susţine o astfel de schimbare, fiindcă activităţile extraşcolare îi dezvoltă pe copii în alt mod decât educaţia formală.

„Vacanţa de vară ar putea fi redusă la două luni, iar elevii ar putea să aibă o perioadă prelungită de activităţi extraşcolare, un fel de Şcoala Altfel de vară. Pe timpul verii, elevii pot uita informaţii, depinde de cât de bine sunt sedimentate. Cu o lună în plus de activităţi extraşcolare, copiii nu ar sta degeaba pe timpul verii, însă nu cred că această şcoală de vară altfel ar trebui să fie obligatorie, din cauza condiţiilor climatice de la noi“, explică Stănculescu.

O ŞCOALĂ DE VARĂ ÎN VACANŢĂ

Iniţiativa lansată de psihopedagog este apreciată şi de elevi, pusă în această formă. Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Eduard Mititelu, recunoaşte că scurtarea vacanţei de vară nu ar fi pe placul elevilor, însă ideea unei Şcoli Altfel de vară i se pare chiar foarte bună.

„Mă gândesc că s-ar putea face o platformă online unde copiii să regăsească centralizate toate aceste
activităţi extracurriculare propuse şi să-şi aleagă de acolo ce ar vrea să facă.  Într-adevăr, în timpul verii se creează o ruptură, care ar putea fi compensată cu activităţi ce nu se fac în timpul şcolii. Noi întotdeauna ne întrebăm înainte să intrăm în vacanţă ce vom face pe timpul verii“, spune Mititelu. El descrie programa şcolară formală ca fiind foarte încărcată, spunând că readaptarea la ritmul academic de lucru ţine de modul în care predă profesorul la clasă.

Pe scurt, profesorul este cel care îşi face materia atrăgătoare sau nu. Mititelu a dat şi un exemplu de posibilă activitate extraşcolară pe timpul verii, în afară de binecunoscutele tabere de vară. „Noi derulăm un proiect care se numeşte «Universitatea de Vară pentru Elevi», prin care tinerii pot să experimenteze, timp de două săptămâni, ce înseamnă să fie studenţi la facultatea la care ar vrea să dea admiterea“, a explicat Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. La nivel naţional, proiectul a fost organizat în diverse oraşe universitare, precum Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi, Iaşi, Oradea, Suceava şi Timişoara.

O EXPERIENŢĂ ÎN PLUS PENTRU ELEVI

Şi psihologul Diana Ioaneş, consilier şcolar la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală, spune că o Şcoală Altfel pe timpul verii i se pare o idee bună, fiindcă elevii ar învăţa altceva, ar câştiga în materie de educaţie informală.

Totuşi, Ioaneş nu consideră că ar fi bine să se scurteze vacanţa de vară, din cauza climei, spunând că deja din lunile mai-iunie elevilor le dispare cheful de şcoală.

Structura unui an şcolar mai lung

Cum ar arăta aşadar în România un an şcolar mai lung, dacă s-ar scurta vacanţa de vară? Structura anului şcolar de la noi, implicit perioadele în care elevii pot fi liberi, în vacanţă, este una dictată de sărbătorile religioase importante, Crăciunul, Sf. Ioan, Paştele şi Rusaliile, explică expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş. În rest, vacanţele se mai dau prin ordonanţe, aici fiind vorba în principal de minivacanţa de 1 Mai.

„În aceste condiţii, o variantă naturală de structură a anului şcolar, care să permită şi creşterea numărului de săptămâni de lucru, ar putea ţine seama de următoarele principii: trei trimestre în loc de două semestre, ceea ce ar duce la eliminarea vacanţei intersemestriale. De asemenea, anul şcolar ar începe în a doua săptămână din septembrie, în loc de data de 15, şi s-ar încheia după a treia săptămână din iunie, ceea ce ar mai adăuga două săptămâni de şcoală“, a arătat Staş o posibilă schemă a anului şcolar cu o vacanţă de vară mai scurtă.

Expertul spune că, în modul acesta, structura anului şcolar s-ar aşeza firesc pe dinamica sărbătorilor legale principale, stabilite prin lege la nivelul întregii societăţi, şi s-ar câştiga trei săptămâni de şcoală.

VINERI, PRIMA ZI FESTIVĂ DE ŞCOALĂ

El mai propune ca prima zi de şcoală să fie într-o zi de vineri, fiindcă este o ceremonie şi nu presupune ore la clasă, iar ultima zi de şcoală din iunie să pice într-o joi. Staş atrage atenţia că „regândirea structurii anului şcolar are sens dacă şi numai dacă punem în fapt o nouă arhitectură curriculară modernă, de secol XXI, altminteri o astfel de schimbare este formă fără fond“.

Acesta mai spune că implicaţiile unei astfel de schimbări ar fi foarte profunde la nivelul societăţii, deoarece întreaga populaţie este atinsă într-un fel sau altul de modul în care funcţionează şcoala. 

Examenele româneşti, principalul impediment

De cealaltă parte a dezbaterii, profesorii atrag atenţia că structura anului şcolar în România se bazează şi pe examenele naţionale de Evaluare Naţională şi, respectiv, Bacalaureat, dar şi pe admiterea la liceu, elemente-cheie ale sistemului de educaţie. "Vara sunt examene, în care sunt implicate cadrele didactice, ceea ce ar crea un impediment în cazul unei Şcoli Altfel de vară. Cu cine vor realiza elevii activităţile extracurriculare?”, se întreabă Simion Hancescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

El mai spune că structura anului şcolar în Marea Britanie este cu totul alta decât structura sistemului românesc. ”Nu cred că putem extrapola din sistemul britanic, este cu totul altceva, alt sistem de examinare plus că, deşi o Şcoală de vară altfel pare o soluţie bună la prima vedere, trebuie să ne uităm în profunzime", atrage atenţia liderul sindical.

Şi părinţii sunt sceptici în privinţa unei alternative fezabile la actual vacanţă şcolară de trei luni, deşi i-ar scuti pe mulţi de stresul de a nu avea cu cine să-şi lase copiii cât ei muncesc. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Mihaela Gună, atrage atenţia asupra principalului impediment: ”Ministerul Educaţiei este şi aşa subfinanţat, adică nu va finanţa aşa ceva, şi atunci cine se va ocupa de Şcoala altfel de vară? Tot părinţii”, spune Gună. 

Turismul, afectat deopotrivă

La rândul său, profesorul de Istorie Corneliu Riegler spune că ideea scurtării vacanţei de vară nu ar fi bună fiindcă ar afecta toată societate, în principal turismul. "Părinţii îşi iau concediile în funcţie de vacanţele copiilor, deci turismul ar fi primul afectat în povestea asta. Mie mi se pare o schimbare de dragul schimbării. Dintotdeauna a existat la noi o structură de an şcolar cu o vacanţă de vară mare tocmai din cauza condiţiilor meteorologice", a spus Riegler. Acesta a explicat că verile din Marea Britanie nu sunt atât de călduroase ca la noi şi ei au o cu totul altă programă şcolară.

Sociologul Mircea Kivu nu este nici el de acord cu scurtarea vacanţei de vară din cauza condiţiilor climatice, însă vine cu o soluţie: vacanţe mai scurte de vară, dar care să nu fie luate în acelaşi timp pentru toate şcolile, pentru a nu afecta turismul. "Se poate rezolva dacă vacanţa scurtă este decalată, adică dacă nu este programată în acelaşi timp la toate şcolile, aşa cum este cazul în Germania, ca să nu afecteze societatea prea mult", spune sociologul. Acesta a adăugat că, fără doar şi poate, scurtarea vacanţei de vară nu ar fi o soluţie populară în rândul copiilor şi al profesorilor, care ar protesta vizavi de o astfel de măsură.

Vacanţă mare şi în Finlanda

Scurtarea vacanţei de vară nu este văzută drept o soluţie în sistemul românesc nici din partea expertului în educaţie Alexandra Anton, şcolită la Universitatea Turku din Finlanda, atâta vreme cât ar fi înlocuită de acelaşi sistem învechit de ore la clasă. "Nu văd de ce s-ar scurta vacanţa când au ore atât de statice, accentul e pus pe memorare, iar programa e cea de acum 20 de ani. Pentru copii, cele trei luni înseamnă o gură de aer proaspăt, mai ales la nivelul învăţământului primar", este de părere Anton.

" În Finlanda, vacanţa începe la 1 iunie, iar anul nou începe undeva în jur de 15 august, deci au două luni şi jumătate de vacanţă şi să nu uităm ce programă au ei, ce teme primesc şi cât de relevante sunt conţinuturile pe care le învaţă, cât de multe proiecte comune au şi faptul că ei au ore de 45 de minute şi pauze de 15 minute, în care ies obligatoriu afară. Deşi n-am zice, timpul liber pentru copii e foarte important, fiindcă ei procesează informaţiile atunci, nu pierd timpul. E dovedit de mult că joaca e treabă serioasă pentru copii, nu văd de ce noi le-am distruge bucuria timpului liber. Poate ca ar fi mai bine să le dăm pauze mai dese, să-i învăţăm cum să folosească timpul lor liber, dar în niciun caz să le luăm din vacanţă", spune Alexandra Aton.

Pentru copii, cele trei luni înseamnă o gură de aer proaspăt, mai ales la nivelul învăţământului primar Alexandra Anton, expert educaţie

Patru minivacanţe şi o vacanţă mare

Anul şcolar din România începe la data de 15-16 septembrie şi se termină pe 20 iunie. Este structurat pe semestre cu patru minivacanţe: vacanţa de Crăciun (de circa două săptămâni, 21 decembrie-5 ianuarie), vacanţa intersemestrială (1-9 februarie), vacanţa de Paşte (când pică sărbătoarea ortodoxă) şi minivacanţa de 1 Mai, când bugetarii (profesorii) au liber. De asemenea, ai au în cadrul şcolii o săptămână de activităţi extracurriculare cunoscută drept "Şcoala Altfel", care are loc înainte de vacanţa de Paşte.

Vacanţa de vară începe mai devreme pentru elevii claselor terminale, care dau examene pe timpul verii. Primii care termină şcoala sunt absolvenţii de a XII-a, care încheie cursurile la data de 30 mai, urmaţi apoi de absolvenţii de a VIII-a, care termină pe 13 iunie. Restul elevilor iau vacanţă pe 20 iunie. Astfel, vacanţa de vară are durate diferite, cea mai lungă fiind la clasa a XII-a, având în vedere că anul universitar începe pe 1 octombrie, ceea ce înseamnă patru luni de vacanţă. În mod normal, vacanţa de vară are două luni şi trei săptămâni.

În schimb, în Marea Britanie, anul şcolar este împărţit pe trimestre şi are 195 de zile de studiu, din care 190 sunt zile de şcoală şi cinci zile sunt destinate pregătirii profesionale pentru dascăli. La şcolile particulare, anul şcolar poate să fie mai scurt, dar nu mai puţin de 175 de zile de studiu. Trimestrele sunt legate de vacanţe scurte de o săptămână. Structura detaliată a anului variază însă de la regiune la regiune în Marea Britanie: în Anglia, Irlanda de Nord şi în Ţara Galilor, anul şcolar începe în primele zile din septembrie şi se termină la sfârşitul lui iulie. În Scoţia, şcoala începe la sfârşitul lui august şi se termină la sfârşitul lui iunie.

"Guvernul copiilor": vacanţă şi mai mare

Anul acesta, în weekendul de 1 iunie, scaunele membrilor Executivului au fost ocupate pentru o oră de aproximativ 100 de elevi merituoşi din mai multe şcoli bucureştene, care au propus o reformă a sistemului de educaţie, tocmai prin lungirea vacanţei de vară, care ar trebui să înceapă chiar de pe 2 iunie, în loc de 20 iunie, cum e acum. În plus, ei au propus şi scurtarea programei şcolare zilnice cu o oră, potrivit Mediafax. Elevii au fost asistaţi în propunerile lor de către părinţi şi profesori. "Prim-ministrul" a reuşit cu greu să-şi potolească membrii Cabinetului, aşa încât să poată începe şedinţa de guvern. Copiii se strigau pe numele miniştrilor care erau trecute pe plăcuţele aflate pe masă, în dreptul fiecărui scaun. "Ce faci, Mircea Duşa?" - "Bine, Gabriel Oprea!", se strigau copiii, amuzaţi de noile roluri primite. Într-un târziu, "premierul" a reuşit să stabilească ordinea, iar Guvernul copiilor a votat în unanimitate ca vacanţa de vară să înceapă de luni, 2 iunie, iar orarul zilnic de studiu să fie redus.

Vacanţă de vară mai scurtă pentru elevii britanici

Profesorii britanici vor să revizuiască structura anului şcolar care, spun ei, are o vacanţă de vară prea lungă, în care elevii pierd contactul cu mediul academic, scrie presa din Regatul Unit.

Unde îţi poţi trimite copilul la o şcoală de vară, la Adevărul Live

La Adevărul Live află totul despre programele care îmbină educaţia cu distracţia într-o vară de neuitat. Mihaela Dumitru a fost invitată la Adevărul Live şi ne-a spus unde ne putem trimite prichindeii pe timpul verii, pentru a folosi într-un mod constructiv timpul din vacanţă, într-o discuţie moderată de Adriana Mariş.

Ce trebuie să faci în concediu ca să-ţi reîncarci bateriile cu adevărat

Concediul este perioada aşteptată cu sufletul la gură de cei care trudesc din greu în timpul anului. Zilele petrecute departe de provocările profesionale trebuie să urmeze însă anumite reguli pentru a ne relaxa pe deplin, iar leneveala sau rutina nu prea îşi găsesc locul pe listă.