Despre învăţământul tehnologic şi profesional: peste 85% dintre tineri se angajează după absolvire; în Germania, e o onoare să fii meseriaş
0
Astăzi, la Adevărul Live, am discutat despre meseriile şi specializările care se studiază într-un liceu tehnologic, de la bijutier la estetician sau croitor. În platou au fost invitaţi directorul Colegiului UCECOM „Spiru Haret" din Bucureşti, Gabriel Zorzini, împreună cu două eleve ale liceului, care studiază Estetica: Carmen Nuţa şi Maria Elena Alexandru.
Gabriel Zorzini: Învăţământul profesional se face prin şcoli profesionale, care a revenit la trei ani, ceea ce e foarte bine, învăţământ care dispăruse cam de 4-5 ani, când economia intrase în criză, iar agenţii economici nu au mai cerut forţă de muncă calificată, din domeniul serviciilor, al micii industrii.
Avem pe domeniul esteticii, pe mecanică auto, acestea sunt calificări din şcoala profesională, dar ele se găsesc în mod mai avansat şi în liceele tehnologice şi în şcolile postliceale. Acum cererea e mai mare decât oferta pe meseriile noastre.
Suntem privaţi, taxele sunt de 2.000 de lei pe an şcolar, bani plătibili în rate. Anul acesta avem 1.600 de elevi, ei vin pentru că la noi 85-90% dintre absolvenţi se angajează după absolvire.
E foarte bine că se reintroduce şcoala profesională, pentru că mulţi dintre elevi nici nu voiau să ia Bac-ul, deci nu vom mai avea şomeri la finalul liceului.
Maria: Ne-a atras meseria asta de coafeză de când eram mici şi nici taxele nu sunt foarte mari. De mic copil mi-a plăcut asta, cel mai mult îmi place să fac cocuri, cocuri de mireasă, de balerină.
Carmen: Mie mama mi-a deschis apetitul, ea se aranja singură şi mi-a zis să învăţ asta, mai ales că şi ea lucrează în domeniu, aşa că m-a sprijinit mult şi pentru asta îi mulţumesc. Am vrut să învăţ asta, am început cu taparea părului, apoi am făcut împletituri şi eram foarte încântată că ieşea ceva perfect din mâinile mele.
Cea mai dificilă coafură:
Maria: primul coc pe care mi l-a arătat doamna dirigintă, era pentru o ocazie foarte specială, se adapta foarte frumos la fizionomie şi la persoană.
Ce teorie învăţaţi?
Maria: Învăţăm toate tipurile de feţe, fizionomie, fizic, apoi învăţăm să evidenţiem trăsăturile frumoase. De exemplu, pentru faţa rotundă şi ovală se adaptează oricărui tip de coafură.
Carmen: La formă de inimă, se potriveşte o tunsoare în linie dreaptă, sau în scări şi cu un breton.
Maria: Pentru faţa de diamant se poate face simplu o tunsoare dreaptă, dar putem să-i adaptăm stilul, o tapare foarte finisată sau o împletitură deosebită, deci nu e nevoie de o coafura elaborată.
Avem şi cursuri de make-up, cum să facem un make-up frumos, finisat.
Zorzini: Cursurile sunt structurate în funcţie de programa oficială.
Diferenţa faţă de cursurile de pe piaţă: ele studiază 3-4 ani, acelea sunt de câteva luni, dar şi ele au eficienţa lor, depinde de dorinţa celor care vor să înveţe şi de seriozitatea furnizorului.
Învăţământul particular din România suferă pentru că nu e finanţat de stat, deşi trebuia de anul trecut.
Predau de 27 de ani în această şcoală. Din punct de vedere al tehnologiei au evoluat toate, iar competenţele pe care le învaţă sunt complexe. Aceşti copii de la şcolile private se apropie de cei de pe vremea mea, când învăţământul era mult mai bine văzut de toţi: familie, copii, profesori, de întreaga societate. Atunci meseriaşii erau mai bine văzuţi decât inginerii, aşa cum e în toate ţările occidentale. În Germania, e o onoare să fii meseriaş.
Anual vin la noi cam 5-600 de elevi, sperăm ca anul acesta să avem mai mulţi, după ce a fost reintrodusă şcoala profesională la sfârşitul clasei a VIII-a.
Mirela Trefac: Predau de 10 ani. Ei în 4 ani învaţă toate meseriile, iar în clasa a XII-a de specializează pe coafuri-stilist. În clasa a XII-a, cei care vor se pot angaja deja în saloane. Eu am o vechie de 24 de ani în domeniu şi avem legături cu domeniul. Elevii sunt mulţumiţi pentru că se angajează imediat, iar patronii pentru că le oferim oameni bine pregătiţi.
Unii au deja aptitudinile necesare, ceilalţi nu sunt înzestraţi de la natură, dar pe parcursul liceului le dezvoltăm acestea aptitudini. Sfatul meu este ca elevii de gimnaziu să-şi urmeze visul.
Maria: Într-adevăr e un avantaj dacă e cineva în familie în meseria respectivă.
Zorzini: Am avut şi trei generaţii. Vin încurajaţi de familie, de mediul social. În învăţământul profesional provin din familii cu venituri medii sau sub medie, de aceea sunt foarte motivaţi să-şi sprijine familia, să aibă un venit. Există o tradiţie, şcolile UCECOM sunt de 50 de ani.
Avem un bijutier cu o experienţă de peste 30 de ani în domeniu, şi copiii lor au învăţat meseria de bijutier şi de obicei e o meserie care se învaţă în familie. Înainte de Revoluţie aveam 400 de elevi croitori pe an, după 2000 a început să scadă interesul, dar din 2011 se simte că a revenit interesul pentru această specializare. Cerere a existat mereu, dar croitorii erau foarte prost plătiţi, acum sunt mult mai bine plătiţi.
Ninerico Dominica: De patru ani, această meserie e căutată chiar de persoane care au facultate, ele aleg această meserie pentru că au un venit sigur. Majoritatea îşi deschid firme, dacă nu merg la firme cu care noi avem legături. Cele mai multe sunt fete, dar sunt şi băieţi, ei sunt croitori foarte buni pentru damă, lucrează mai îngrijit. Elevii din liceu lucrează pentru client direct, noi luăm măsuri, îi învăţăm să facă un produs de la cap la coadă, lucrăm ca la o casă de modă. Învaţă din ce e ţesătura, cum să facă tiparul, cum funcţionează aparatele, apoi trecem la producţie.
Nu e nimic dificil, eventual la pantaloni sau la bluze dacă sunt modele mai dificile, dar e nevoie de aptitudini în meseria asta. Eu lucrez şi predau din 1977, am fost elevă aici şi aici am rămas apoi să predau. A scăzut interesul pentru profesională, din 2004 - 2005 a început să scadă numărul elevilor. De vreo 4 ani a revenit pe partea de cursuri de calificare, e cineva care a venit după ce a absolvit o şcoală de croitorie la Londra , a venit aici să înveţe practică, acolo era teorie, şi-a şi deschis o firmă aici după ce a luat acolo licenţa.
Zorzini: Avem absolvenţi care practică meseriile învăţate la noi şi peste hotare, Italia, Germania, Anglia, de exemplu cosmeticiana doamnei Lady Di a fost Camelia Şarpe, absolventă de UCECOM, înainte de '85.
Constantin Ţone: Lucrez de vreo 45 de ani, am copiii şi nora tot bijutieri, din Comuna Chiajna suntem foarte mulţi bijutieri, vreo 14-15. La început, elevii învaţă să lucreze pe alamă, apoi trecem la argint şi aur.
Deocamdată la noi ei doar învaţă, nu lucrează cu clienţi, fac pentru ei mai mult. Mulţi dintre absolvenţi se angajează apoi la firmele de amanet, la cele de bijuteri sau chiar îşi deschid propriile magazine.
Zorzini: Nu există examen de admitere la noi. În ceea ce priveşte cursurile, ele pleacă de la 800 de lei, cele de două luni şi jumătate, pentru frizer, manichiură-pedichiură, şi ajung la 2.200 de lei, cele mai scumpe. Materialele sunt asigurate de şcoală şi intră în aceste taxe. Din păcate, repartizarea computerizată nu ajută foarte mult.
Patronii oricum supun la un test absolvenţii înainte de a-i angaja şi cei mai mulţi se plâng că elevii fac prea puţină practică în şcoală, acum, cu noua programă pentru învăţământul profesional, în anul trei practica ajunge să reprezinte 65% din numărul de ore, foarte aproape de ce este în Germania.
Prin telefon ni s-au alăturat trei profesori de la liceul tehnologic: maistru instructor de Estetică, Mirela Trefac, maistru instructor de croitorie, Ninerico Dominica, şi maistru instructor bijutier, Constantin Ţone.
Împreună am discutat despre oferta educaţională de la profesională, ce meserii învaţă elevii acolo şi despre imaginea pe care o au în societate liceele tehnologice, care au cele mai mici rate de promovare la Bac.
Colegiul UCECOM "Spiru Haret" din Bucureşti face parte din Fundaţia Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti Spiru Haret, alături de alte 10 licee care îşi au sediul în oraşele Constanţa, Brăila, Iaşi, Breaza, Ploieşti, Craiova, Cluj, Timişoara, Arad şi Baia Mare.
Colegiul a fost înfiinţat în 1953, sub denumirea Centrul Şcolar Bucureşti, în 1961 devine "Grupul Şcolar UCECOM" care avea o ofertă educaţională compusă din şcoală profesională de ucenici, şcoală tehnică de muncitori calificaţi şi cursuri de specializare a perosnalului din cooperaţia meşteşugărească.
În 1999 devine prima unitate privată de învăţământ preuniversitar autorizată de Ministerul Educaţiei, iar între 2006-2008 obţine acreditare pentru toate formele de învăţământ şi nivelurile de calificare profesională din oferta educaţională.
Cu prilejul Săptămânii Şcoala Altfel, Adevărul a vizitat liceul UCECOM, unde a avut loc ziua porţilor deschise în perioada aceea. Elevii de gimnaziu s-au plimbat entuziasmaţi prin atelierele instituţiei, unde au văzut cum se învaţă meserie. Şcoala are un atelier unde îi pregăteşte pe maeştrii bijutieri, altul pentru croitori, pentru mecatronică (robotica din spatele liniilor de fabricaţie), chiar şi pentru meserii mai artistice cum ar fi „hair styling“, machiaj sau manichiură/pedichiură.
Stiliste din liceu
În salonul liceului, unde învaţă meseria de coafeză şi frizer, fetele de clasa a XI-a poartă tunsori inedite. Una dintre ele a fost coafată cu un coc-pălărie.
Fetele spun că pasiunea pentru arta înfrumuseţatului este ceva care le-a venit natural de mici, când foloseau pe furiş rujurile şi fardurile mamelor.
„E o meserie curată, frumoasă şi din care se poate câştiga foarte bine. Pasiunea mea a început la grădiniţă, când mama îmi împletea părul. Mă fascinau cosmeticele“, a povestit eleva Daniela Şerban. Tinerele deja îşi câştigă existenţa, lucrând la salon sau pentru cunoştinţe.
Demonstraţie de talent în arta modelării părului la un liceu tehnologic din Capitală
Bijutier la 52 de ani
Nu departe sunt atelierele maestrului bijutier Constantin Ţone, care practică această meserie de 46 de ani şi le predă inclusiv adulţilor cursuri de recalificare în acest domeniu. La început, ei învaţă să lucreze pe alamă, apoi pe argint şi aur. În clasă sunt tot felul de ustensile pentru lucrăturile migăloase şi un cuptor mic pentru topirea metalului.
Printre elevii de vârsta a doua este şi Petre Ţoev, de 52 de ani. „A fost mai mult un hobby până acum. Eu am terminat Dreptul, dar vreau să lucrez ca bijutier de acum încolo şi pentru asta am zis să învăţ de la un profesionist adevărat“, a spus Ţoev. Pentru această recalificare profesională, el plăteşte 2.000 de lei pentru un modul de patru luni şi jumătate de cursuri.
Roboţi şi mecatronică
În altă aripă a liceului este atelierul de mecatronică, unde elevii învaţă să construiască şi să mânuiască roboţii din spatele liniilor de fabricaţie.
Alex Ivan, elev în clasa a XI-a, spune că l-a atras meseria aceasta fiindcă i-a plăcut foarte mult să construiască atunci când era mic şi părinţii l-au susţinut în alegerea liceului tehnologic în locul unui liceu teoretic. Tinerii care se înscriu la aceste specializări spun că au un ţel mult mai clar decât cei din liceele teoretice: să înveţe o meserie de viitor.
Mii de elevi admişi cu note sub 5
Aproape 7.000 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a anul acesta cu medii sub 5, potrivit datelor centralizate în iulie 2013 de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Dintre aceştia, în jur de 300 au intrat la licee cu filieră teoretică, iar peste 6.400, la cea tehnologică, ghidaţi pe de o parte de ideea că trebuie să aibă o diplomă de Bac, poate chiar să meargă şi la facultate, dar şi pentru că nu exista posibilitatea înscrierii la o şcoală profesională după clasa a VIII-a.
Majoritatea au ajuns la licee din mediul urban, aproape 5.000, restul în mediul rural. În total, aproape 34.000 de elevi au luat note sub 5 la Evaluarea Naţională din 2013.
VIDEO Lecţie la „Şcoala Altfel”. Meseriile de viitor, magnet la profesională
Numărul de locuri la liceu scade cu peste 50.000, iar la profesională creşte cu 25.000
REPARTIZARE LICEU 2013 Peste 6.700 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a cu medii mai mici de 5
Se încarcă comentariile...
