VIDEO Educaţia nonformală: cum descoperi şi dezvolţi talentele tinerilor, la Adevărul Live
0
Luni, la Adevărul Live de la 13.00, am vorbit despre educaţia nonformală şi metode neconvenţionale de predare, împreună cu experţii de la Şcoala de Valori, o organizaţie nonguvernamentală care oferă liceenilor programe de educaţie nonformală pentru dezvoltare personală.
Invitaţii din studio au fost Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori, şi coordonatorul de proiecte, Dragoş Belduganu. Şcoala de Valori este un exemplu o organizaţie non-guvernamentală care realizează programe de învăţare nonformală pentru dezvoltare personală, pe toată perioada liceului.
Efectele educaţiei nonformale sunt cele mai de lungă durată fiindcă informaţia este reţinută fără stres şi printr-o metodă distractivă pentru copil, spun specialiştii.
Deşi în curricula preuniversitară încep să apară materii precum "Joc şi mişcare", odată cu introducerea noilor programe şcolare din învăţământul primar, în realitate, sistemul mai are de "învăţat" cum să "predea nonformal".
Tot mai multe metode de educaţie nonformală încep să apară şi în sistemul educaţional românesc. Importante din Occident, acestea au fost gândite în încercarea de a-i ajuta pe copii să înveţe mai repede şi mai bine, lucruri mai utile decât se poate învăţa prin metoda tradiţională de predare.
Declaraţii:
Adevărul: Ce înseamnă educaţie nonformală?
Ştefan Pălărie: E nonformală pentru că nu e formală, pentru că nu se întâmplă în sistemul public de învăţământ, pentru că, de cele mai multe ori, participarea la tipul acesta de educaţie nu se finalizează cu un certificat, un punctaj sau un set de competenţe recunoscute public, nu la asta se referă. Este un tip de educaţie realizată de actori (companii, ong-uri), în afara sistemului de învăţământ.
Adevărul: Deci este vorba de ceea ce numim activităţi extracurriculare. Ce fel de astfel de activităţi se fac la Şcoala de Valori?
Ştefan Pălărie: România se transformă din perspectiva ofertei de educaţie nonformală. Poate că acum 15-20 de ani, părinţii se întrebau de ce să dea bani ca să-şi înscrie copilul la o grădiniţă particulară. Acum, părinţii îşi pun problema la ce grădiniţă particulară să-şi înscrie copilul, care să-i ofere cele mai bune condiţii şi activităţi suplimentare. Exact pe fenomenul acesta, am observat că şi în zona educaţiei nonformale, în România, s-a produs o transformare. În trecut, părinţii puneau foarte mult accent pe şcoală, acum ei pun accentul pe activităţile extraşcolare.
Vorbesc des cu părinţi care iau foarte în serios activităţile extracurriculare, câteodată prea în serios, punând foarte multă presiune pe copii să le facă pe toate pentru a le asigura un viitor optim. Totuşi, astăzi, mai ales în rândul adolescenţilor, pentru că Şcoala de Valori lucrează cu elevi de liceu, vedem că părinţii îşi pun din ce în ce mai des problema unor lucruri pe care sistemul de învăţământ nu le rezolvă, adică următoarele competenţe: lucrul în echipă, colaborare, încredere în sine, abilitatea de a vorbi în public, de a dezbate. De asemenea, părinţii vin şi ne spun că sunt îngrijoraţi de valorile pe care copiii lor le au.
Adevărul: Ce fel de valori trebuie să cultive un adolescent?
Ştefan Pălărie: Noi nu pornim de la un set de valori pe care le considerăm corecte, noi pornim de la premiza că există deja valori formate în primii şapte ani de acasă şi din experienţa de viaţă, în sistemul şcolar. Pornind de la asta, facem două lucruri: în primul rând îi ajutăm să şi le descopere, să le aducă la suprafaţă, să devină mai clare pentru ei tocmai pentru că într-un an sau doi urmează să ia nişte decizii importante în viaţa lor (studii, carieră). În egală măsură, îi şi expunem unei filosofii pe care noi o împărtăşim – punem foarte mult accent pe autonomie, pe colaborare, pe responsabilitate şi pe zona de etică, adică de a fi conştient de efectele acţiunilor tale, de a fi şi principial în ceea ce faci.
Adevărul: Ce proiecte aveţi la Şcoala de Valori?
Dragoş Belduganu: Avem proiectul Grow, de care au beneficiat în jur de 11.000 de elevi, şi proiectul Excepţionalii, prin care ne dorim să construim un fel de comunitate a adolescenţilor în România. Sperăm ca aceşti oameni să se întoarcă în România peste câţiva ani dorindu-şi să producă o schimbare, ne dorim ca cei care vor pleca la studii în străinătate să fie cu gândul către România.
Adevărul: Cine sunt excepţionalii? Ce fel de tineri căutaţi?
Dragoş Belduganu: Căutăm excepţionali din mai multe domenii, unul fiind zona de IT, robotică, inventică, fiindcă este în dezvoltare acum. Un alt domeniu este zona de antreprenoriat, ne dorim să descoperim acei elevi care încă din liceu au o formă de activitate antreprenorială, dorim să găsim elevii implicaţi social, care fac voluntariat, care au iniţiative pentru schimbarea societăţii şi elevii implicaţi activ în zona de blogging, care publică materiale online. Ideea este să-i punem la comun, să le creăm un context prin care să înţeleagă ce înseamnă să lucrezi împreună.
Ştefan Pălărie: Noi am pus problema astfel: ne dorim, în România, o societate care să genereze încredere, echilibru şi curaj, un tip de societate la care noi visăm. Peste 20 de ani, cine vor fi oamenii din România care vor fi pilonii acestei societăţi, care vor aduce cea mai multă valoare societăţii. Aici sunt câteva categorii care ies la vedere: cei care contribuie la mediul economic din România, adică viitorii antreprenori şi manageri, viitori coordonatori de firme. A doua categorie este societatea civilă, persoanele care deja fac foarte mult voluntariat, cei pe care îi vedem peste un număr de ani conducând organizaţii nonprofit. De asemenea, mai există o categorie, cea a formatorilor de opinie (bloggeri, jurnalişti), oameni care vor avea un cuvânt greu de spus, care vor fi urmaţi, vor fi citiţi.
Educaţia nonformală. Cum se învaţă prin joacă
Ministerul Educaţiei a publicat noile programe pentru clasele a III-a şi a IV-a
Se încarcă comentariile...
