VIDEO Adevărul Live, despre prima campanie anti-bullying în şcolile din România: „Este un fenomen. Am ajuns deja la o boală care trebuie tratată”

Despre prima campanie anti-bullying implementată în şcolile din România, la Adevărul Live 

În jur de 3.000 de cazuri de hărţuire sau agresivitate petrecute la şcoală au fost raportate de copii sau de adulţi, în ultimii doi ani, la Telefonul Copilului 116 111, iar peste 15% dintre elevii agresaţi s-au gândit să se sinucidă. Despre fenomenul de „bullying” în România şi soluţiile găsite de cei de la Asociaţia Telefonul Copilului, într-un proiect unic implementat în 20 de şcoli, s-a discutat vineri la Adevărul Live.

Ştiri pe aceeaşi temă

S-a identificat o creştere a numărului plângerilor legate de acest fenomen, în jur de 3.000 raportate la Telefonul Copilului fie de părinţi, fie de copii. Acest proiect a fost început în 20 de şcoli din Bucureşti.

Cătălina Florea: Când am iniţiat acest proiect, ne confruntam cu o avalanşă de asemenea plângeri. Am fost în 20 de şcoli şi licee pentru că cei mai afectaţi de acest fenomen sunt adolescenţii. Avem un ghid adresat cadrelor didactice, care poate fi vizualizat pe site-ul nostru, şi un ghid adresat elevilor. Elevii pot afla cum să se apere şi cum să răspundă într-o manieră decentă. 
 
Acest proiect vrem să-l extindem la nivel naţional pentru a ne întâlni cu elevii. Deja i-am pus pe gânduri, mai ales că le-am dat şi exemple. Sunt lucruri pe care ei nu le ştiau, însă au învăţat, iar pe viitor probabil vor învăţa cum să interacţioneze cu cei din jurul lor şi să nu accepte.
 
Lavinia Mandache: În principal vorbim de hărţuirea verbală, dar putem vorbi şi de hărţuire fizică. Am descoperit şi hărţuirea online. Copiii ăştia ajung să îşi dorească să se îndepărteze de mediul social, de şcoală. Acolo unde am avut de-a face cu agresori, am încercat să îi dezvăţăm. 
 
Ei îşi dădeau seama de comportamentul lor?
 
Este bine de ştiut că atunci când vorbim despre bullying, agresorul ştie foarte bine ce face. El îşi testează victima. 
 
Peste 15% din elevii agresaţi au vrut să se sinucidă. Asta e foarte grav
 
Lavinia Mandache: Au gânduri suicidale pentru că impactul emoţional este foarte mare. Primul lucru este să abandoneze mediul social, apoi acasă ajung să se gândească la gesturi extreme. 
 
Cătălina Florea: Este alarmant că ei nu aleg să vorbească cu părinţii, fie că le este ruşine, fie pentru că le este teamă. 
 
În ce măsură v-au ajutat informaţiile distribuite în această campanie?
 
Elena Ivan, profesoara Şcoala 195 Bucureşti: A fost o activitatea foarte interesantă. Mi s-a părut că au răspuns foarte bine copiii. Sperăm să continuăm această colaborare. Au fost câţiva copii care auziseră de acest fenomen. Atunci când copiii sunt mici, ei sunt mai sinceri şi spun direct ce se întâmplă cu ei, iar noi trebuie să păstrăm această relaţie. La o vârstă mai înaintată, copiii au o anumită reticenţă în a povesti totul.
 
Cătălina Florea: Mulţi profesori au spus că au cont de Facebook pentru a fi mai aproape de elevi. În cele din urmă, cadrele didactice sunt foarte importante pentru că uneori elevii petrec mai mult timp cu profesorii decât cu părinţii. 
 
Este o problemă anturajul în care ei se dezvoltă?
 
Lavinia Mandache: Evident, pentru că anturajul te poate forma. Ieri la o activitate am discutat despre faptul că anturajul face mai mult rău. Interdicţia nu este soluţia. Eu cred că un copil ascultat este un copil deschis.
 
Cătălina Florea: Este foarte important ca părinţii să vorbească zilnic cu copii, să petreacă timp împreună. 
 
33% dintre elevi s-au plâns de depresie, o altă statistică alarmantă.
 
Daniela Gheorghe, psiholog: Cred că din păcate nici părinţii nici elevii nu îşi dau seama cât de gravă este această problemă. Sunt mulţi copii care sunt depresivi, iar principala cauză este bullying-ul. De multe ori părinţii se gândesc că nu este atât de grav şi că se întâmplă ce se întâmpla pe vremea lor. 
 
Cum reacţionează copiii afectaţi de bullying?
 
Daniela Gheorghe, psiholog: Unele teste au arătat că există la copii ideea de suicid, lucru care este foarte grav. Până la depresie sunt multe etape: primele simptome sunt lipsa poftei de mâncare, coşmaruri, etc, dar poate să fie şi agresiv, să nu îi convină nimic. Atât victima, dar şi agresorul, pot să atragă atenţia asupra lor, să ceară ajutor de fapt prin ceea ce fac. Şi agresorii au devenit agresori pentru că au crescut într-un anumit mediu. De aceea cred că este important să ajutăm şi victimele, şi agresorii.  
 
Se întâmplă mai des în mediul rural decât în mediul urban astfel de forme de hărţuire?
 
Cătălina Florea: Fenomenul de bullying nu ţine cont de mediul rural sau urban. Noi vorbim despre un fenomen, nu de câteva cazuri izolate. Am ajuns deja la o boală care trebuie tratată. Noi prin acest pilot nu am făcut altceva decât să punem degetul pe rană. Partea de prevenire nu este foarte mult luată în consideraţie în România. Din păcate nu asistăm la un astfel de proiect al instituţiilor statelor. Cum ar fi ca la orele de Religiei sau de Dirigenţie să se discute despre problemele copiilor la zi?
 
Am aflat şi noi că este foarte importantă îmbrăcămintea la şcoală. Maniera în care eşti îmbrăcată tu, ca elevă, invită. Important ar fi ca şi cadrele didactice să observe mai mult.
 
Ce sancţiuni pot fi aplicate elevilor agresori?
 
Cătălina Florea: Sunt sancţiuni. Astăzi, la un liceu din Capitală, am aflat că o elevă nu a venit o săptămână la şcoală ca o formă de pedeapsă şi în plus a fost obligată să se ducă la consiliere psihologică. De asemenea, şi scăderea notei la purtare este o posibilă sancţiune. Însă aici intervine conducerea instituţiei de învăţământ, care preferă să nu se scadă nota la purtare pentru a-şi păstra reputaţia sau statutul de şcoală europeană, de exemplu, ceea ce mi se pare o decizie incorectă.
 
Lavinia Mandache: Există prevederi clare şi în regulamentul şcolar, pe care părinţii îl semnează la începutul anului, dar ar trebui să-l cunoască şi elevii, să ştie care sunt regulile, inclusiv cele referitoare la vestimentaţie. E nevoie de conduită în şcoli.

Cât despre rolul cadrelor didactice, cred că trebuie să există o limită între prietenia dintre elevi şi profesori. Nu suntem prieteni la şcoală, cadrul didactic trebuie să-şi păstreze statutul său şi autoritatea necesară.
 
 

La dezbaterea de azi despre bullying sau hărţuire, un fenomen ce se dovedeşte din ce în ce mai periculos, inclusiv în şcolile din România, au participat, în platou, directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Florea şi Lavinia Mandache, coordonatorul Call-center-ului 116 111, ambele au mers în şcolile unde s-a desfăşurat campania anti-bullying.

Prin telefon, s-au alăturat discuţiei psihologul Daniela Gheorghe, de asemenea director executiv al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), dar şi una dintre profesoarele care a participat la campania de conştientizare a riscurilor hărţuirii dintre elevi - Elena Ivan, de la Şcoala 195 din Capitală.

Asociaţia Telefonul Copilului a lansat, la finele lunii noiembrie, proiectul ,,Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, implementat în 20 de şcoli din Capitală, prin care vrea să atraga atenţia asupra existenţei şi în România a acestui fenomen cu impact mondial: asociaţia a înregistrat în jur de 3.000 de apeluri legate de bullying în ultimii doi ani, iar peste 15% dintre copiii-victime s-au gândit să se sinucidă.

Din cele în jur de 3.000 de apeluri primite de asociaţie pe această problemă, aproape jumătate au vizat hărţuirea fizică, iar principalele efecte negative semnalate au fost depresia (peste 33%), dar şi gândurile suicidale (peste 15%).

”În cadrul proiectului va fi dezvoltat un pachet educaţional împreună cu experţi în psihologia copilului. Acesta va fi pus la dispoziţie în cadrul întalnirilor directe pe care Asociaţia Telefonul Copilului le va organiza în 20 de unităţi de învăţământ din Bucureşti, pe o perioadă de 5 luni”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Telefonul Copilului 116 111.

Aşadar, scopul campaniei este atât conştienziarea de către elevi, profesori, părinţi şi ONG-uri a fenomenului de ”bullying”, care în SUA a generat campanii demarate chiar de la nivel guvernamental în sistemul educaţional, cât şi cunoaşterea metodelor de luptă împotriva acestuia.

Proiectul lansat toamna trecută constituie primul demers care tratează acest subiect în România şi este finanţat de Petrom în cadrul competiţiei de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei”.

Ce înseamnă fenomenul ”bullying”

Violenţa verbală sau non-verbală, abuzul emoţional, excluderea sau violenţa fizică sunt diversele tipuri de abuz pe care le îmbracă fenomenul "bullying". Acesta afectează sănătatea copiilor şi conduce adesea la probleme emoţionale, tulburări de comportament, precum şi abandon şcolar, auto-mutilare sau chiar suicid, , susţin reprezentanţii instituţiei.

“Excluderea şi mai ales umilirea reprezintă o lovitură psihologică foarte mare, cu efecte pe termen lung precum pierderea încrederii în sine şi în ceilalţi, introversie, alienare, teamă, depresie, retragere, furie, chiar şi răzbunare. Momentul în care am realizat mai mult ca niciodată că un astfel de proiect este vital a fost acela în care prima tentativă de suicid, prima spitalizare a unui copil şi primul abandon şcolar al unui copil premiant au fost cazuri preluate la 116 111, în legătură cu fenomenul ,,bullying”. Aşadar, consecinţele sunt dramatice”, a declarat Cătălina Florea, Director Executiv la Asociaţia Telefonul Copilului şi Deputy Regional Representative Europe, Child Helpline International.

Aceasta a adăugat că ”ceea ce este şi mai dramatic este faptul că nimeni nu vorbeşte despre asta. În România, autorităţile nu adresează acest fenomen, în timp ce în alte state fenomenul ,,bullying” se regăseşte printre subiectele cele mai importante din domeniul protecţiei drepturilor copilului”.


Pe aceeaşi temă:

Telefonul Copilului lansează în şcoli proiectul împotriva hărţuirii elevilor. Aproape 3.000 de cazuri sesizate din 2011

Asociaţia Telefonul Copilului a lansat joi proiectul ,,Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, implementat în 20 de şcoli din Capitală, prin care vrea să atraga atenţia asupra existenţei şi în România a acestui fenomen cu impact mondial: asociaţia a înregistrat în jur de 3.000 de apeluri legate de bullying în ultimii doi ani, iar peste 15% dintre copiii-victime s-au gândit să se sinucidă.

Directorul Asociaţiei Telefonul Copilului: „Pentru că nimeni nu-i ascultă acasă, la noi sună unii copii care nu vor decât să ne recite poezia învăţată”

Peste 50.000 de apeluri au fost înregistrate în România în primele şase luni din 2013 la Telefonul Copilului 116 111, iar din ce în ce mai multe vizează consilierea psihologică, o nevoie resimţită atât de copii, cât şi de părinţi. Specialiştii prezenţi în studioul Adevărul Live au discutat joi, de la ora 11, despre „generaţia însingurată“.

Depresia şi gândurile suicidale, principalele motive pentru care cei mici apelează Asociaţia Telefonul Copilului

Peste 50.000 de apeluri au fost înregistrate în primele şase luni din an la asociaţia Telefonul Copilului, mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Potrivit organizaţiei, în cazul a peste 2.500 de apeluri a fost necesară intervenţia instituţiilor abilitate, pe de-o parte, iar pe de altă parte consilierea şi monitorizarea continuă a specialiştilor Asociaţiei Telefonul Copilului.

Lupta împotriva hărţuirii elevilor în şcoli, prioritate naţională în SUA

Agresiunea manifestată în şcoli, între elevi, este unul dintre principalii vectori ai creşterii numărului de sinucideri în rândul adolescenţilor. Fenomenul care a luat amploare în SUA a determinat administraţia Barack Obama să intervină printr-o campanie naţională împotriva hărţuirii copiilor în şcoli, adresată de această dată părinţilor, relatează Huffington Post.

Reguli pentru „ căpşunarii” care-şi lasă copiii de capul lor. Ce prevede noua Lege pentru Protecţia Copilului

Camera Deputaţilor a aprobat noua lege pentru protecţia copilului ce va fi publicată în Monitorul Oficial zilele următoare. Aceasta prevede printre altele ca părinţii care  pleacă la muncă în străinătate să anunţe autorităţile cu 40 de zile înainte şi să desemneze un tutore pentru cei mici.

Prima analiză a sistemului public de protecţie a copilului relevă deficienţe de personal şi de cheltuire a banilor alocaţi

Primul recensământ al sistemului instituţional public, naţional şi local, al serviciilor pentru protecţia copilului în România, realizat într-un proiect european al Ministerului Muncii în parteneriat cu Fundaţia SERA România, arată că încă există probleme la nivelul direcţiilor de asistenţă socială din ţară: personal redus, diferenţe majore de costuri pentru aceleaşi servicii, evaluări ale angajaţilor pe hârtie, dar şi fonduri insuficiente.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: