Deschiderea şcolilor: între bombă epidemiologică şi ruinarea totală a Educaţiei

Elevii vor merge la şcoală în condiţii speciale FOTO Andreea Vilcovschi

Epidemiologii atrag atenţia că până pe 14 septembrie, când începe şcoala, unităţile de învăţământ trebuie să se doteze cu săpun şi dezinfectanţi deoarece efectul de focar al şcolilor este imens. Experţii de peste Ocean au documentat faptul că, în Statele Unite, închiderea şcolilor în luna martie a evitat infectarea a 1,3 milioane de cetăţeni şi moartea a 40.000 de americani

„Şcolile sunt ideale pentru formarea focarelor de boli infecţioase, în general”. Acesta este avertismentul epidemiologilor lansat după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că pe 14 septembrie începe noul an şcolar, precizând că majoritatea elevilor vor merge efectiv la şcoală, dar că procesul de învăţământ va avea loc conform a trei scenario, în funcţie de situaţia îmbolnăvirilor cu noul coronavirus la mia de cetăţeni din fiecare localitate. „SARS-CoV-2 se răspândeşte mult mai repede şi mai violent faţă de cazul gripei, de exemplu. Vor lua noul coronavirus unii de la alţii şi îl vor aduce acasă. Şi nu trebuie uitat că elevii sunt purtătorii şi emiţătorii unei mari cantităţi de material viral. Cu cât vor creşte exact îmbolnăvirile, vom vedea, dar cu siguranţă aceasta nu va fi de evitat. Rezultatele se vor vedea în două-trei săptămâni de la începerea şcolilor. Atunci vom afla ce val de COVID-19 am provocat şi vom vedea cum îl vom putea amortiza. Nu de alta, dar când te joci cu focul, uneori îl poţi stinge, dar alteori, nu. Trebuie spus că experţii de peste Ocean au documentat faptul că, în Statele Unite, închiderea şcolilor în luna martie a evitat infectarea a 1,3 milioane de cetăţeni şi moartea a 40.000 de americani. Deci efectul de focar al şcolilor este imens. Mai ales în contextul şcolilor aglomerate din oraşe. Riscul există şi în mediul rural, dar este mult mai mic, elevii fiind mai puţin numeroşi”, a explicat profesor-doctor Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale. 

Comportamentul populaţiei şi clase mai puţin aglomerate

La rândul lui, Adrian Marinescu, medic infecţionist la Spitalul „Matei Balş“, consideră că riscurile revenirii la şcoală sunt strâns legate de comportamentul de acum al populaţiei. „Dacă situaţia actuală (a noilor îmbolnăviri-n.r.) nu se echilibrează, va fi foarte grav. Virusul va ajunge să circule dinspre şi înspre şcoli, iar numărul îmbolnăvirilor va creşte. Apoi, chiar şi într-o situaţie ameliorată din punct de vedere epidemiologic, va fi importantă micşorarea numărului de elevi din clase, pentru că acum acestea sunt mult prea aglomerate şi prezintă risc epidemiologic pentru orice boală infecţioasă, nu numai pentru COVID-19.

Pentru evitarea focarelor, şcolile trebuie să vegheze la respectarea regulilor de igienă şi să se asigure că există toate materialele necesare pentru dezinfectarea elevilor. Adrian Marinescu medic

În plus, pentru evitarea focarelor, şcolile trebuie să vegheze la respectarea regulilor de igienă şi să se asigure că există toate materialele necesare pentru dezinfectarea elevilor. Mai este o problemă cu elevii din clasele mici, care nu vor putea sta cu masca toate orele, cu siguranţă. Aici soluţia ar fi, cred eu, purtarea măştii până la aşezarea în bancă, dar în condiţii de distanţare, în clase şi mai puţin numeroase faţă de cele ale elevilor mai mari”, a precizat Adrian Marinescu. 

Ce spun profesorii

Cele trei scenarii (verde, galben şi roşu) sunt stabilite în funcţie de numărul de noi infectări din ultimele 14 zile la mia de locuitori. Astfel, în varianta cea mai optimistă a scenariului verde, toţi elevii vor merge la şcoală, dacă în localitatea respectivă va fi mai puţin de o persoană depistată cu COVID-19 la mia de locuitori în ultimele 14 zile. În scenariul galben (în care există între 1 şi 3 persoane detectate cu noul coronavirus), prioritate să meargă la şcoală vor avea preşcolarii, elevii din clasele 0-4, dar şi elevii din anii terminali. Restul claselor vor face ore online, însă vor merge şi la şcoală, prin rotaţie. Scenariul trei, cel roşu, unde au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă, în ultimele 14 zile, presupune suspendarea activităţii şi continuarea cursurilor în mediul online.

 „Există posibilitatea să închizi o clasă sau o şcoală pentru 14 zile, aşa se întâmplă şi în cazul altor instituţii. Nu avem încă siguranţa că învăţământul online funcţionează. În starea de urgenţă, învăţământul online nu a funcţionat. Nu trebuie să ne minţim. Nu se ştie câţi profesori ţin orele, câţi elevi participă şi dacă elevii rămân cu ceva după acele ore. Acele 250.000 de tablete nici nu au fost achiziţionate. Sunt zone în care nu există nici internet, mai ales în mediul rural”, a precizat profesorul de matematică Ştefan Vlaston.

O altă problemă apărută odată cu începerea anului şcolar este cea legată de asigurarea respectării normelor sanitare. Multe unităţi de învăţământ, chiar şi din marile oraşe, nu erau dotate corespunzător cu materiale igienice nici înainte de izbucnirea pandemiei, iar în actualul context situaţia este şi mai problematică. 

Ce spun elevii

„Salutăm decizia descentralizării. Este foarte important ca deschiderea anului şcolar să fie particularizată, însă ne-am dori să vedem un set de clarificări cu privire la normele de protecţie aplicate în unităţile de învăţământ în scenariul verde şi în cel galben. Dacă mergem pe descentralizare, avem nevoie de direcţii de acţiune de la nivel central pentru a avea un caracter unitar. Trebuie o metodă clară de aplicare elaborată de experţi. În plus, nu putem vorbi de participarea fizică la ore fără asigurarea materialelor de protecţie de către autorităţi. Ca să respectăm măsura distanţării fizice e necesar să avem săli de clasă adecvate. În urmă cu câteva luni se vorbea de nişte containere”, atrage atenţia Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. 

Elevii solicită şi modernizarea infrastructurii sanitare din şcoli, mai ales în contextul actual. „Cum ne putem gândi că avem siguranţă în şcoli, dacă unele unităţi au toaleta în curte? Va fi nevoie de investiţii sănătoase. Va fi un început de an costisitor, dar dacă avem măsuri coerente, atunci şansele ca noul an şcolar să înceapă în siguranţă cresc”, a adăugat Rareş Voicu.

Pe de altă parte, patru asociaţii de elevi – Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE) – nu sunt de acord cu noile măsuri anunţate de autorităţi privind redeschiderea şcolilor şi spun că decizia închiderii anumitor unităţi îi va pune în pericol pe elevi şi pe personalul unităţilor de învăţământ. „Preşedintele a afirmat faptul că decizia privind suspendarea cursurilor, în contextul creşterii numărului de cazuri, va fi luată de Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă. Concret, şcolile se vor închide acolo unde există, în media ultimelor zile, 3 sau mai multe cazuri la 1.000 de locuitori. Reprezentanţii elevilor din ţară consideră că măsura va pune în pericol elevii şi tot personalul unităţilor de învăţământ. Suspendarea cursurilor după ce s-a înregistrat timp de câteva zile numărul minim de cazuri va fi o decizie luată mult prea târziu, având în vedere rapiditatea cu care virusul se răspândeşte în comunitate”, se arată în comunicat.

Aceleaşi incertitudini planează şi asupra începerii anului universitar

Următoarea perioadă este decisivă pentru pregătirea sistemului de învăţământ superior pentru noul an universitar în condiţiile pandemiei COVID-19. Petrişor Ţucă, preşedintele ANOSR, susţine că una dintre cele mai îngrijorătoare probleme, ce necesită soluţionare promptă, o reprezintă condiţiile asigurate în cadrul serviciilor de cazare şi servire a mesei din campusurile universitare. Şi în acest an universitar au existat cămine universitare care au cazat câte 4, 5 sau chiar 6 studenţi într-o cameră.

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2018, 10.000 de studenţi din România nu aveau acces la internet şi nu puteau participa la cursuri online. Ne dorim un învăţământ hibrid, dar partea practică trebuie să se desfăşoare exclusiv fizic. Petrişor Ţucă  preşedintele ANOSR

 „În condiţiile pandemiei de SARS-CoV-2, este absolut necesară micşorarea numărului de studenţi cazaţi per unitate de cazare şi, în acelaşi timp, suplimentarea locurilor de cazare. Scăderea numărului de studenţi cazaţi per unitate de cazare va determina direct numărul de locuri de cazare disponibile, respectiv scăderea capacităţii de cazare. Această scădere trebuie suplimentată de către universităţi pentru a crea condiţii egale pentru toţi studenţii. Ar trebui să dezvoltăm o metodologie de sprijinire a studenţilor care nu vor prinde loc în cămine, să primească o subvenţie din partea statului pentru a-şi putea acoperi o parte din costuri pentru chirie. E nevoie de o serie de măsuri şi financiare”, a declarat preşedintele ANOSR. O altă problemă este legată de igienizarea spaţiilor comune, iar universităţile trebuie să ia măsuri pentru a respecta normele igienico-sanitare, astfel încât să nu existe focare de infecţie.