Situaţie în care elevii şi şcolile sunt abadonate de către statul român după principiul „Dumnezeu cu mila”!

Precizările autorităţilor au venit mult prea târziu

 

Abia pe 1 septembrie, târziu în noapte, a fos publicat în Monitorul Oficial un ordin comun al ministerelor Sănătăţii şi Educaţie, asta după ce ministerul Sănătăţii publicase pe 20 august propriul ordin. Şi a fost necesar ultimatumul premierului Orban adresat celor două ministere să găsească un limbaj comun într-un ordin comun.

Ruptură între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei în privinţa deschiderii noului an şcolar

Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) informează abia pe 7 septembrie şcolile şi inspectoratele şcolare asupra stării epidemiologice a localităţii, judeţului, sectorului din Bucureşti. Abia în 10 septembrie (într-o joi), apare decizia CJSU privind scenariul în care se poate începe şcoala activitatea luni,  14 septembrie. Adică în 3 zile de weekend trebuie rezolvate toate problemele şcolii! Tot pe 1 septembrie, miniştrii Sănătăţii şi Educaţiei au apărut într-o conferinţă de presă comună, şi seara la tv,  pentru a da lămuriri pe care le aştepta toată lumea legată de şcoală.

Şi tot pe 1 septembrie, noaptea târziu, a apărut în Monitorul Oficial Ordinul comun al celor două ministere. De ce a durat aşa de mult timp? Dincolo de descentralizare era necesar şi un cadru general, aplicabil în toată ţara.

Nu toate APL-urile se pot achita se sarcini

 

Aceasta mi se pare cea mai dificilă şi nerezolvată problemă. APL-urile trebuie să asigure personal medical în şcoli, şi resursele financiare pentru toate achiziţiile şi funcţionarea şcolilor în timpuri de criză sanitară. Unele APL-uri au resurse, sectoarele capitalei, de exemplu. Altele, posibil majoritatea, nu au suficiente resurse. Şi atunci ce face statul, abandoneza copiii noştri în braţele unor autorităţi locale incapabile să facă faţă sarcinilor ce le revin? Aici mi se pare că este probleme principală. Faptul că statul decontează aceste cheltuieli, foarte bine. Dar decontarea începe abia în decembrie, şi până atunci ce facem, amânăm deschiderea anului şcolar?

Şi cele 250.000 de tablete, pentru învăţământul online s-au redus la 75.000. Că nu s-a putut derula licitaţia din cauza contestaţiilor. Conform unui studiu IRES ar fi nevoie de 900.000 de tablete şi echipamente, pentru tot atâţia copii care nu le posedă. Ministerul Educaţiei contestă aceste date. Cine minte? Vom afla, în cursul anului şcolar. Dar atunci va fi prea târziu.

În cazul învăţământului hibrid, ministerul Educaţiei a luat decizia corectă ca lecţiile să fie transmise în timp real din clasele în care profesorii susţin lecţiile în faţa elevilor prezenţi la şcoală, şi pentru elevii aflaţi acasă. Există echipamente pentru aceste transmisii? Pentru că una este supravegherea audio-video din timpul examenenelor de absolvire, cu echipamente statice, şi alta transmisia televizată a unei lecţii, în care profesorul şi elevii au mobilitate, se mişcă în faţa camerelor de luat vederi. S-a experimentat acest gen de transmisie? Cu ce rezultate? Cine le pune în funcţiune şi manevrează în timpul orelor? Altă problemă nelămurită.

Dacă la clasele de primar şi a VIII-a şi a XII-a vin la şcoală toţi elevii, cum putem monta separatoare, posibil de ordinul sutelor de mii, în câteva zile? De unde le procurăm? Altă întrebare fără răspuns.

Ce facem cu şcolile cu wc-uri în curtea şcolii, fără apă curentă şi condiţii de păstrarea igienei speciale cerută de combaterea pandemiei? Rămân cu aceleaşi condiţii de ev mediu? Este foarte uşor să te speli pe mâini, ca Pilat din Pont,  să spui ca nu e sarcina guvernului, ci a APL-urilor. Dar copiii sunt ai ţării, guvernată de guvernul Orban. Ce facem daca apar puternice focare de infecţii din cauza nerespectării conditiilor cerute de protecţia împotriva pandemiei? Pasăm răspunderea de la unii la alţii? Şi pentru morţii rezultaţi în urma funcţionării defectuoase a statului, cine răspunde? Faptul ca APL-urile sunt incapabile să asigure cele necesare şcolilor vine tot dintr-un viciu de funcţionare a statului român.

Pauzele la intervale diferite de timp

 

Cine a lucrat în şcoală ştie că în timpul orelor de curs este necesară o linişte totală. Dacă o clasă nu are profesor, pentru că nu a reuşit să vină la şcoală, profesorul de serviciu sau un funcţionar nedidactic preia clasa şi ţine elevii în sala de clasă pentru a nu perturba celelalte ore. Acum aflăm că în timpul orelor de curs, care se ţin la ore diferite, alte clase ies din săli, merg la toaletă, se recreează. Toate acestea presupun un zgomot de fond puternic, care afectează grav alte ore de curs aflate  în derulare. A luat cineva în calcul acest aspect? Altfel, ne furăm singuri căciula. Orele perturbate în acest mod nu au cine ştie ce valoare, ne prefacem că facem şcoală. Sigur că şi cu toţi elevii simultan în pauze nu se poate asigura distanţarea socială, dar trebuie avute în vedere toate aceste aspecte.

Mai sunt valabile planurile cadru existente în prezent?

 

Deşi ministerul promisese schimbarea planurilor cadru, totul a rămas la nivel de promisiune. La gimnaziu, situaţia e dramatică. Actualele planuri cadru prevăd 32-34-34 ore pe săptămână, adică 7 ore pe zi. Rămân în vigoare aceste planuri cadru? Stau elevii 7 ore pe zi la şcoală, cu masca pe faţă? În Ghidul pentru începerea anului şcolar preuniversitar se prevede un orar modular. În Ordinul ministrului Sănătăţii apărut pe 20 august, se prevede pentru gimnaziu 4-5 ore pe zi. Se respectă acest ordin, sau elevii vor sta 7 ore pe zi la şcoală? Pot directorii, prin orarul modular, să nu respecte planurile cadru existente acum? Să pună în orar mai puţine ore, fără riscuri de a încălca legea? Altă întrebare fără răspuns.

Şi tot legat de planurile cadru. Încadrarea profesorilor, titularizarea, orarele şcolilor, condica de prezenţă trebuie să fie convergente, să cuprindă numărul de ore din încadrările profesorilor, număr de ore pentru care sunt salarizaţi. Se menţine această regulă, şi dacă elevii de gimnaziu vor sta la şcoala doar 4-5 ore, cum spune Ordinul ministrului Sănătăţii din 20 august? Adică profesorii vor face mai puţine ore, 12-14 ore pe săptămână, dar vor primi salariu pentru 18 ore. Este legal acest lucru? Ce ar zice Curtea de Conturi? Oricum guvernul a cam ajuns la fundul sacului de bani.

Iată câte întrebări fără răspuns există, şi vor apărea multe altele în perioada următoare. Presupun că cele două ministere au echipe care adună astfel de întrebări din presă, sau direct de la directori, părinţi, profesori şi,  periodic, zilnic dacă s-ar putea, vor răspunde la ele. Pentru ca directorii şi profesorii să înţeleagă mai bine cum îşi vor desfăşura activitatea. Si noi, pe blogurile Adevărul, vom continua cu intrebari, pentru a ajuta ministerul Educaţiei sa lămureasca problemele ridicate de începerea anului şcolar.