1. De ce a ales Apa Nova, o companie Veolia, să se implice în mediul educational din România?

 

Avem, în primul rând, o motivaţie direct legată de responsabilitatea social corporatistă (CSR). Educaţia este una dintre direcţiile şi preocuprile noastre de CSR, dorindu-ne să contribuim la creşterea valorii educaţionale în comunităţile în care activăm, şi nu numai.

Istoria, experienţa, realitatea demonstrează că este o evidentă legătură între educaţie şi evoluţia economică – a unei comunităţi, a unei companii, a unei economii, a unei ţări. Astfel, şi din acest motiv, ne dorim să ne implicăm prin proiectele noastre, în mediul educaţional.

De altfel, educaţia este unul dintre cele mai permisive arii în care se poate implementa nivelul superior a CSR-ului, şi anume conceptul de ”shared value”. Contribuind la educaţie şi educare, încercăm să trecem în etapa în care nu doar le dai oamenilor peşte, ci îi înveţi să pescuiască.

Când vorbim despre educaţie şi sistem educaţional, ne referim şi la valoarea calitativă a forţei de muncă, precum şi la creşterea acesteia. Din punct de vedere al business-ului, educaţia publicurilor ţintă este esenţială. Este vital să ai angajaţi bine pregătiţi, instruiţi, profesionişti în domeniul lor de activitate pentru a-ţi asigura calitatea serviciilor oferite, operativitatea proceselor implementate, eficienţa activităţii companiei.

Apoi, evoluţia pieţei impune companiilor dezvoltarea şi oferirea de servicii şi produse tot mai evoluate, inovative, digitalizate. Este esenţial ca şi consumatorii să aibă nivelul de educaţie care să le permită accesul şi abilitatea de utilizare a acestor servicii şi produse moderne. Deci, pentru ca viitorii tăi clienţi să îşi dorească şi să poată accesa serviciile tale inovative, cred că este esenţial să fii preocupat şi dornic să investeşti în creşterea calitativă a educaţiei lor.

Avem parteneriate cu instituţii de învăţământ, susţinem proiecte şi programe din domeniul educaţiei, toate cu scopul final de a contribui la creşterea gradului de educare.

 

  1. Este al doilea an în care Apa Nova investeşte în proiectul de învăţământ profesional, în sistem dual, desfăşurat în parteneriat cu Colegiul Tehnic Anghel Saligny prin Ministerul Educaţiei Naţionale. Cum a luat naştere proiectul?

 

Pornind de la realitatea zilnică. Migraţia forţei de muncă şi îmbătrânirea acesteia, lipsa şcolilor de meserii, precum şi expertiza specializată necesară în dezvoltarea activităţii noastre. Avem nevoie de muncitori tineri care să ştie meserie. A plecat evident de la o nevoie, identificată în planurile noastre de succesiune. Iar cererea s-a întâlnit cu oferta. Învăţământul profesional în sistem dual există în România, şi tot mai multe companii îl accesează, având ocazia să se implice direct în toate componentele forţei de muncă de care au nevoie. L-am accesat şi noi şi astfel, începând cu anul şcolar 2018-2019 Apa Nova Bucureşti susţine deja o clasă de 24 de elevi, la Liceul Tehnic Anghel Saligny, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Primăria Sectorului 3. Anul şcolar următor vom susţine o nouă clasă, ce poate fi accesată de până la 30 de elevi, care vor fi formaţi pentru o meserie căutată. Aceştia se vor bucura de o bursă lunară şi stagii de practică în cadrul companiei noastre. Apa Nova Bucureşti se implică activ în pregătirea lor prin oferirea resurselor necesare, dar şi a personalului de specialitate, calificat. Conditiile de inscriere sunt simple: vârsta sub 23 de ani, minim 8 clase gimnaziale şi situaţia şcolară încheiată pentru a obţine, la finalul celor 3 ani de studiu calificarea de instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze.

 

  1. Credeţi că prin susţinerea directă a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (UTCB), veţi reuşi să stimulaţi noile generaţii de studenţi să fie mai interesaţi să lucreze în domeniul in care îşi finalizează studiile?

 

În calitate de cadru didactic al Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul UTCB, sunt dornic să văd tot mai mulţi tineri interesaţi să lucreze în acest domeniu.

Nu pot spune că sunt optimist cu privire la viitorul acestui domeniu, deoarece, prin lipsă de viziune la nivel macroeconomic, Hidrotehnica s-a transformat în ultimii ani, dintr-o prioritate într-o cenuşăreasă în domeniul construcţiilor. Cu o amenajare hidrotehnică integrală – adică o triplare a ceea ce există la nivelul anului 1989 – România ar fi, de departe, Germania estului.

Este o meserie frumoasă şi o Universitate cu tradiţie care a dat României atât nume celebre, precum: Anghel Saligny, Radu Priscu, Emil Prager, Elie Radu, cât şi construcţii grandioase. Aici includem Portile de Fier I şi II - cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunărea, amenajarea Stânca Costeşti de pe râul Prut, barajul şi hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş, lucrările de indiguire ale fluviului Dunărea - pe malul românesc, lucrări pe care se sprijină şi funcţionează economia acestei ţări.

Suntem mai mult decât dornici şi deschişi ca absolvenţii de UTCB să se alăture companiei noastre, după absolvire, având astfel posibilitatea să-şi facă meseria într-o firmă de nivel mondial, modernă şi eficientă.

Apa Nova Bucureşti a fost premiată în anul 2019 pentru cel mai bun proiect de transformare organizaţională din lume. Acest lucru a fost posibil deoarece Apa Nova Bucuresti a evoluat, s-a digitalizat, trecând printr-un proces amplu de reproiectare organizaţională: de la modul de abordare al proiectelor, până la o eficientizare structurală a departamentelor şi direcţiilor din cadrul companiei. Sperăm că, prin aceste eforturi ale noastre, să le creştem interesul de a descoperi frumuseţea în lucrul cu apa.

Rămâne însă, din păcate, o problemă în ”amonte”, şi anume, numărul mic de studenţi care se înscriu la această Universitate. Şi aici ne implicăm în susţinerea promovării acestei specializări, în rândul elevilor, în speranţa ca de la an la an interesul acestora va creşte şi îşi vor dori să fie studenţi la UTCB şi apoi un Anghel Saligny sau un Emil Prager al zilei de mâine.

 

  1. Ce strategii credeţi că pot fi implementate pentru a-i atrage pe elevi / studenţi să lucreze într-o asemenea industrie?

 

Efortul comun al industriei este esenţial pentru a forma cât mai mulţi specialişti. Trebuie să fim conştienţi de situaţia din prezent. Avem şanse să pierdem aceste tinere talente. Să nu uităm că la fiecare 30 de minute un tânăr decide să părăsească România.

Una dintre strategiile aplicate ar putea fi calificarea la locul de muncă. Noi apelăm deja la această măsură. De asemenea, trebuie să le prezentăm tinerilor mediul de lucru digitalizat şi performant în care pot avea posibilitatea să lucreze. Aceasta poate fi o măsură de importanţă majoră pentru atragerea potenţialilor candidaţi în industrie.

Din păcate, realitatea arată că tot mai multe companii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industrial trec prin situaţia de a nu avea personal sau acesta este îmbătrânit. Printre motive se găsesc: desfăşurarea activităţii într-un loc de muncă periculos, fără investiţii şi perspective de dezvoltare profesională, chiar dacă realitatea diferă de aceste percepţii şi companiile au trecut prin diverse etape de modernizare.

 

  1. Care este relaţia dumneavoastră cu UTCB?

 

Facultatea de Hidrotehnică este o parte din viaţa mea. Este o tradiţie de familie. Aici este o parte a sufletului meu. Evoluţia mea la această catedră a fost una corectă şi organică, pornind în această ”călătorie” imediat după absolvirea facultăţii şi trecând prin toate etapele promovării profesionale. Am făcut un doctorat adevărat, bazat doar pe activitatea proprie.

Am bătut ţara în lung şi în lat, alături de mentorul meu, marele inginer şi profesor Mircea Şelărescu, învăţând alături de acesta mai mult decat mi-aş fi putut imagina. Am cunoscut prin intermediul acestei şcoli, oameni simpli, preşedinţi de ţară, prim-miniştri. Am avut ocazia să îmi promovez şi să îmi apar patria, aşa cum am ştiut eu mai bine.

 

  1. Care este experienţa dumneavoastră la catedra? 

 

Profesor eşti sau nu eşti. Un dascăl fără pasiune pentru oameni şi meserie nu are ce să caute la catedră. Profesorul trebuie să fie un model. Într-o ţară în care nu mai avem modele şi ne călcăm în picioare valorile, profesorul, ca şi medicul, este şi va fi salvarea generaţiilor viitoare.

Nu am iubit niciodată teoria, dar voi adora pâna la ultima suflare – teoria aplicată, adică adevărata inginerie a construcţiilor.

Am încercat întotdeauna să îmi învăţ studenţii să fie oameni adevăraţi, să aibă respect şi bun simţ, şi i-am considerat întotdeauna colegii mei de meserie. Mi-am respectat întotdeauna profesorii şi i-am iubit ca şi pe părinţii mei. Am învăţat de la ei să învăţ şi că omul trebuie să studieze continuu şi să aibă în permanenţă modele. Sunt constant ghidat de un citat al modelul meu, marele inginer Emil Prager: „Am înteles că nu tot ce doreşti este posibil, că nu tot ce este posibil este şi valoros şi, experienţa, pentru a fi eficientă, trebuie încadrată de cunoaştere, analiza critică şi obiectivă!”