De ce au fost înlocuiţi Slavici, Eminescu şi Creangă cu „Micul Prinţ” şi „Cartea Junglei“

Capacitatea de memorare a elevilor a scăzut în ultimii ani. Motivul: tehnologia secolului XXI. Copiii de azi nu se mai regăsesc în experienţele scriitorilor clasici şi de aceea le este foarte greu să-i înţeleagă. Acesta este şi motivul pentru care, o profesoară de Română din Capitală a renunţat să-i oblige pe elevi să studieze texte de Eminescu, Slavici şi Creangă în favoarea unor poveşti precum „Micul prinţ” sau „Cartea Junglei”.

O profesoară de Limba Română din Capitală s-a autodenunţat pe pagina ei de Facebook că nu respectă programa şcolară de Limba Română şi că nu mai citeşte cu elevii ei de gimnaziu poeziile lui Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani şi nuvelele lui Slavici. 

Cristina Tunegaru argumentează că, deşi este pasionată de literatura română şi mai ales de poezie, elevii „sunt prea tineri şi prea puţin experimentaţi să înţeleagă texte de o asemenea dificultate, despre moarte şi trecerea timpului, despre tinereţe, puritate şi durere; sunt toate emoţii pe care ei nu le-au trăit”. 

„E datoria mea să îmi ghidez elevii în drumul lor de descoperire a literaturii, şi nu să-i arunc într-o mare de texte pe care nu le înţeleg şi în care nu se regăsesc. Întâlnirea cu Eminescu trebuie pregătită atent, în mulţi ani de lectură”, subliniază profesoara pe Facebook. 

Dascălul este susţinut şi de alţi colegi care predau Limba Română. Astfel,  profesoara Elena Grigoraş subliniază că orice cadru didactic ar trebui să încerce la clasă să aducă texte literare apropiate de generaţia căreia i se adresează, potrivit individualităţii clasei şi a elevilor. 

„Trebuie să mai adaptezi anumite texte. Sunt generaţii care nu-l mai înţeleg pe Creangă, pentru că e plin de regionalisme şi arhaisme, şi de aceea copiii sunt obligaţi să amâne lectura pentru decodificarea sensurilor cuvintelor. Foarte mulţi tineri nu se mai regăsesc în experienţele scriitorului. Ţine şi de profesor, şi de cultura lui generală să facă materia atractivă, să facă anumite conexiuni. Doar profesorul ştie dacă elevul are capacitatea de a primi ceva sau nu. Este posibil ca, de exemplu, dacă mă duc la clasa XI-a cu Simpozionul lui Platon pentru a le face mai cunoscut fenomenul Erosului, prin naşterea lui Eros şi mitul androginului, în contextul studierii romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” anumiţi elevi nici nu reuşesc să citească, iar alţii pot oferi un feedback foarte bun”, este de părere şi Elena Grigoraş, profesor la la Colegiul de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc“ din Galaţi.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Asociaţiei Edu Cer, Educaţie şi Cercetare. „Şcoala ar trebui să fie axată pe cerinţele şi nevoile elevilor, susţine şi expertul în Educaţie Ştefan Vlaston. Şcoala este un „Pat al lui Procust” acum, iar dacă elevii de la clasa dumneaei reacţionează la altfel de texte şi reuşeşte să îi facă să înţeleagă acel text, atunci are dreptate să folosească acele texte. Profesorul trebuie să îi înveţe pe elevi mai întâi să comunice, apoi să ia contact cu viaţa reală, pentru că nu degeaba la testele PISA peste 40 la sută din elevi nu înţeleg ce citesc”, a explicat pentru „Adevărul“ Ştefan Vlaston.

Trebuie respectată programa şcolară

Atât Vlaston, cât şi Elena Grigoraş consideră însă că trebuie respectată programa şcolară.

„Nici mie nu îmi impune cineva să îmi fac programa, dar eu ştiu că există un cadru legislativ care se numeşte programă, trebuie respectată de toţi profesorii, pentru că Evaluarea elevilor se face cu aceeaşi unitate de măsură până la urmă. Există totuşi şi nişa şcolilor particulare, unde există mai multă libertate. Renunţarea la clasici duce până la urmă şi la o pierdere a identităţii naţionale. Trebuie să avem o referinţă valorică a trecutului dar şi a prezentului, copiii şi elevii noştri au nevoie de modele. Atunci când clasicii dispar, ce folos să vorbeşti despre empatie culturală şi interculturalitate. Neavând la cine să te raportezi te exilezi în propria ta cultură şi educaţie”, a mai spus Elena Grigoraş. 

„Elevii se plictisesc la şcoală“

Mai grav este că inclusiv mai marii de la Ministerul Educaţiei recunosc faptul că elevii se plictisesc la şcoală. „Materia şi manualele sunt încărcate, iar copiii se plictisesc la şcoală”, a avut curajul s-o recunoască fostul ministru al Educaţiei Mircea Dumitru şi o susţine acum şi actualul ministru, Pavel Năstase.

„Vrem această schimbare simultană pe toată şcoala pentru că plecăm de la un mare adevăr, de la realitate, aceşti copii se plictisesc la şcoală. De ce se plictisesc la şcoală? Pentru că avem prea multă materie în programă şi manuale supraîncărcate şi atunci trebuie să lucrăm la simplificarea lor. Trebuie să punem accent, în primul rând, pe gândirea copiilor, mai ales în învăţământul primar şi mai puţin pe capacitatea lor de a memora”, a declarat ministrul Educaţiei într-un interviu pentru News.ro. Potrivit acestuia, trebuie văzut dacă setul de discipline care sunt prinse acum în programele şcolare sunt necesare pentru nivelul respectiv. 

De altfel, profesoara Elena Grigoraş subliniază că elevii din zilele noastre nu mai au capacitatea de a memora. „Trebuie reduse conţinuturile, pentru că generaţia aceasta învaţă foarte mult vizual. Tehnologia modernă le distrage atenţia, se consumă foarte mult. Nu mai pot face faţă să memoreze. Dacă nu ai o hartă conceptuală, un mind map ataşat la elementul de teorie, eşti pierdut. Nu mai ai şanse să ai feedback din partea lor dacă le înşiri doar vorbe. Trebuie înţeleşi pentru că au televiziune 24/24, internet 24/24, reţele de socializare, nu mai pot duce multă informaţie, dar pot face conexiuni cu alte lumi”, a explicat cadrul 

didactic. ;

SMS-uri în loc de clasici

Noua programă pentru gimnaziu, care ar trebui aplicată începând cu anul şcolar 2017-2018, elimină obligativitatea studierii operelor marilor clasici la Limba şi Literatura Română, care rămâne doar cu titlu de recomandare. Astfel, programa lasă la latitudinea profesorului dacă alege un scriitor clasic sau contemporan destinat studiului aprofundat, potrivit proiectului pus în dezbatere de către Ministerul Educaţiei. Mai mult, profesorii vor alege pentru studiu şi texte din literatura universală, dar şi texte nonliterare, precum postări online, instrucţiuni, prospecte, chiar şi sms-uri. 

Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, susţine că nu există pericolul dispariţiei clasicilor întrucât forma finală a programelor şcolare nu este finalizată. 

„Au fost mai multe puncte de vedere nu numai pentru Limba şi Literatura Română, ci şi pentru alte discipline care sunt prevăzute în planul-cadru. Toate acestea au venit în urma dezbaterilor publice pe care le-am avut. Fiecare programă şcolară este coordonată de un inspector de specialitate din partea Ministerului Educaţiei Naţionale şi un altul din partea ISE. Programa este constituită de un grup de lucru la nivel naţional, profesori în domeniul disciplinei respective.

În plus, am avut programate mai multe întâlniri, prima cu reprezentanţii Academiei Române, cu organizaţii neguvernamentale care se ocupă de educaţie, cu editurile care se ocupă de manualele aferente programelor, dar forma finală va fi publicată curând. Nu cred că se pune problema dispariţiei clasicilor. Să aşteptăm decizia experţilor”, a mai spus ministrul în interviul acordat News.ro.