De ce 46.455 de absolvenţi de liceu refuză să susţină Bac-ul

Interesul pentru promovarea examenului de Bacalaureat este scăzut printre absolvenţii de liceu

Anual, tot mai puţini absolvenţi de liceu aleg să susţină Bacalaureatul. Dezinteresul, presiunea pusă de profesori, lipsa oportunităţilor şi teama că nu vor promova sunt câteva dintre motivele care îi determină pe elevii de a XII-a şi a XIII-a să nu se înscrie la examen, arată experţii în Educaţie.

Febra examenelor i-a cuprins, începând de luni, pe absolvenţii de liceu. Până miercuri aceştia vor susţine, pe rând, prima probă a Bacalaureatului, respectiv cea la Limba şi literatura română, oral. Ce i-a surprins însă pe specialiştii în Educaţie a fost faptul că şi în acest an, numărul tinerilor care s-au înscris la Bac a fost mult sub cel al absolvenţilor de liceu înregistraţi în evidenţele Ministerului Educaţiei. Concret, în 2016, din cei 161.000 de absolvenţi, doar 114.000 şi-au exprimat intenţia de a participa la examenul de maturitate. Situaţia nu diferă cu nimic de anul 2015, când tendinţa a fost similară.

Preferă să nu se prezinte fiind siguri că pică

Experţii în Educaţie consideră că numărul mare de absenţi de la Bacalaureat este o consecinţă directă a desfiinţării, în urmă cu fix patru ani, a şcolilor profesionale. Concret, adolescenţii care au intrat atunci în clasa a IX-a cu note de 3 şi 4 nu aveau cum să facă faţă cerinţelor impuse de un liceu teoretic sau tehnologic, spune profesorul de matematică Ştefan Vlaston, fost director de liceu. „Cei care nu se prezintă la examen au urmat un traseu educaţional fără a fi pregătiţi pentru el. N-au avut alternativă, n-au avut de ales. Unii au intrat cu note de 2 şi 3. Dacă ei termină şcoala generală fără să ştie o ecuaţie, cum să înveţe integrale în liceu? Aceşti copii nu au nicio vină pentru că efectiv nu au avut de ales. Grav e că în ultimii zece ani 776.000 de copii nu au luat Bacalaureatul”, a declarat Vlaston.

Potrivit acestuia, un alt motiv pentru care unii elevi preferă să nici nu se mai înscrie la examene îl constituie şi presiunea făcută de profesori asupra lor, dar şi camerele video din încăperile în care se susţine concursul. „Având în vedere supravegherea video şi faptul că sunt controale foarte serioase, unii preferă să nu meargă deloc, fiind oricum siguri că nu iau Bacalaureatul. Postliceala e o alternativă pentru aceşti elevi, pentru că pot avea ulterior o meserie. Însă cea mai bună variantă pentru ei este să nu intre pe traseele acestea pretenţioase - informatică, ştiinţele naturii”, a completat Vlaston.

Acelaşi lucru îl susţine şi Adriana Săftoiu, fost membru în Comisia de Educaţie. „Cei care nu se prezintă la Bacalaureat probabil că nu găsesc sensul diplomei. Acest Bacalaureat ar trebui să se dea pe diferite nivele. De exemplu, un tânăr care nu ar dori să dea la o facultate. ci ar vrea să îşi continue altfel studiile, dar nu pe nivel superior, ar putea să susţină un Bacalaureat cu un grad de dificultate adaptat la ce urmează după”, a declarat Săftoiu.

Tinerii trebuie ajutaţi să se descopere

În opinia sa, şcoala ar trebui să îi ajute pe aceşti tineri să se descopere încă din momentul în care termină clasa a VIII-a. „Cauzele pentru care am ajuns aici sunt cauze foarte profunde, nu doar faptul că examenul e greu şi consideră că n-ar face faţă. Eu cred că se poate da Bac diferenţiat, poate că e bine şi dacă te duci la o şcoală de maiştri să ai Bac-ul, dar pe alt grad. Problema începe de la intrarea în liceu. Acolo trebuie să ne uităm bine”, a completat deputatul PNL.

Însă Gabriel Chicioreanu, consilier în carieră, îi sfătuieşte pe tineri să se prezinte la examen pentru că, spune el, şansele să mai susţină ulterior concursul sunt extrem de mici. „Cam 2-3% din cei care nu s-au înscris la Bacalaureat revin şi susţin examenul. Dacă s-au rupt de şcoală şi s-au dus în câmpul muncii nu prea le mai arde de învăţătură. E ca atunci când ştii o limbă străină pe care dacă nu o exersezi, o uiţi. Tocmai din acest motiv e bine să se prezinte la timp”, a precizat Chicioreanu.

Elev: „Cei care n-au Bac-ul ajung şomeri”

Pe de altă parte, psihologul Daniela Gheorghe afirmă că vina pentru acest abandon şcolar o au inclusiv dascălii dezinteresaţi şi părinţii, care nu-i susţin îndeajuns. „E o presiune a profesorilor, care le dau tot felul de teste şi îi anunţă că nu sunt pregătiţi. E o motivaţie inversă pe care şcoala românească o foloseşte dintotdeauna. Mai exact dascălii cred că îi vor ambiţiona pe elevi, dar efectul este invers pentru că îi determină pe elevi să nu mai meargă la examene. Cred că e şi un dezinteres al elevului, care vine din dezinteresul profesorilor, dar şi din cel al părinţilor”, a arătat specialista.

Cum previn norvegienii abandonul şcolar

În Norvegia măsurile pentru prevenirea abandonului şcolar sunt complexe, colaborarea între sistemul de protecţie socială şi cel de învăţământ fiind foarte bună. Concret, dacă un copil nu vrea să îşi dea Bacalaureatul, el e căutat imediat de asistentul social şi ulterior, este consiliat de psihologul şcolar. De asemenea, norvegienii au campanii de informare foarte puternice prin care li se transmite tinerilor că fără un grad ridicat de educaţie nu au acces la locurile de muncă.