Dacă Biserica Ortodoxă Română încalcă în mod repetat legea, nu rămâne decât să i se retragă calitatea de cult recunoscut

O scenă filmată cu ocazia oficierii slujbei religioase, în urmă cu doar câţiva ani, la şcoala publică Sfântul Andrei, Sector 6, Bucureşti. O scenă reală, nu una de teatru. Sus, cele două directoare ale şcolii, un funcţionar public şi un poliţist. În faţă, un preot în straie preoţeşti, cu veşmânt suplimentar aurit, vorbind cu voce ridicată, la un microfon. În curte, jos, copii şi părinţi.

Preotul: „Atenţie! Începem această întâlnire cu binecuvântare de la Dumnezeu“. Funcţionarul public citea sau transmitea mesaje de pe telefon, rupt de importanţa „spirituală“ a momentului. Nici doamnele directoare nu erau prea atente, discutând între ele amuzate.

„Putem zice o rugăciune toţi?“, a întrebat preotul ridicând vocea, deşi vorbea la microfonul dat la maxim. „Nuuuu!“, au strigat copiii în cor. „Măi dacă unul se roagă – acel unul era doar el, preotul, căci copiii şi-au exprimat clar şi hotărât refuzul -- şi altul îşi bate joc de Dumnezeu înseamnă că ne rugăm, toţi trebuie să ne rugăm (!). Dacă nu se poate, zicem că suntem o adunătură oarecare (în fundal se aud vociferări, dar preotul nu a mai lăsat loc de protest). Deci putem să fim atenţi toţi, să zicem Tatăl Nostru, aşa cum am zis la Revoluţie? Nu mai suntem în comunism“.

Deşi a afirmat imperativ „Zicem toţi“, preotul a rostit singur rugăciunea. Funcţionarul public prezent nu a fost convins nici el, telefonul fiind mai important în acele momente la care, probabil, a fost obligat să participe. Chiar şi una dintre directoare era concentrată la mesajele pe care le scria pe telefon (şi nu a rezistat până la sfârşitul slujbei părăsind scena). „Aş vrea să vă spun că în prezent şcoala nu mai este despărţită de Biserică ca-n comunism. Toate cărţile sunt ateiste, afară de cartea de Religie (!). Din această cauză noi ne putem pierde credinţa, aşa încât  trebuie să fim atenţi (pauză, în care din nou se aud vociferări), vă citesc cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta e viaţa veşnică: să învăţăm religie (din nou preotul şi-a ridicat vocea), iar ştiinţa nu o învăţăm din cărţi ateiste, ci prin ştiinţă să îl căutăm pe cel care este stăpânul lumii. Ne aşteaptă nişte încercări foarte mari prin această slăbire a credinţei. Uite, şi voi, acuma, încercaţi să vă bateţi joc de un preot, din ce cauză: că nu aveţi respect faţă de Dumnezeu, faţă de biserică şi confundaţi lucrurile, confundaţi un preot cu Dumnezeu (!). Să învăţăm ştiinţa pentru că ne duce la Dumnezeu, toţi oamenii de ştiinţă sunt credincioşi. Să facem demers la Ministerul Învăţământului pentru că toate manualele sunt ateiste.“

****

Slujba religioasă povestită nu era doar ridicolă, ci şi ilegală. În fiecare an şcolar, începând cu 2005, am solicitat Ministrului Educaţiei să interzică oficierea slujbelor şi serviciilor religioase în şcolile publice. Am repetat din nou cererea acum câteva zile.

Noutatea de anul acesta este că, între timp, am obţinut o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi o hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti prin care oficierea de slujbe şi servicii religioase în unităţile publice de învăţământ este declarată discriminatorie. Ministrului Educaţiei îi revine sarcina să elaboreze o normă legală pentru reglementarea oficierii de slujbe religioase la început de an şcolar respectând condiţiile impuse de CNCD şi de instanţa de judecată: să fie aprobate de consiliile de administraţie ale şcolilor, să fie cerute explicit de părinţi şi de elevii majori, să nu fie obligatorii (să fie organizate în afara programului şcolar). Până acum ministrul Educaţiei nu a elaborat o astfel de normă şi deci slujbele şi serviciile religioase nu pot fi organizate în şcolile publice. Dacă se întâmplă, directorii şcolilor sunt responsabili penal.

În plus, anul acesta am sesizat şi Avocatul Poporului şi (de data aceasta ca şi anul trecut) Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.

Tot o noutate este şi faptul că Patriarhia BOR a răspuns solicitării asociaţiei pe care o reprezint, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, printr-un comunicat postat pe site-ul propriei agenţii de presă, basilica.ro. Comunicatul confirmă ceea ce era de mult vizibil: BOR nu doreşte să respecte interpretările date legislaţiei de Curtea Constituţională, de CNCD şi de instanţele de judecată. BOR vede în copii doar fiinţe bune de îndoctrinat şi apoi, de exploatat. Am transmis azi Patriarhiei un răspuns-replică anunţând că Asociaţia va iniţia demersurile pentru retragerea calităţii de cult recunoscut al BOR. De ce, cu ce argumente şi pe ce bază, vedeţi în adresa de mai jos.

Adresa Asociaţiei către Patriarhul BOR

Stimate Domnule Patriarh,

În data de 03.09.2019 v-am transmis, atât prin fax, cât şi prin email, petiţia nr. 38 prin care Asociaţia v-a transmis, în baza prerogativelor funcţiei şi în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale, să dispuneţi preoţilor aflaţi în slujba Bisericii Ortodoxe Române (BOR) să nu mai oficieze servicii religioase în unităţile publice de învăţământ.

Petiţia noastră a fost întemeiată pe prevederile Constituţiei României, ale Legii libertăţii religioase, nr. 489/2006, ale Legii învăţământului, nr. 1/2011, ale Legii 272/2004 privind drepturile copilului, ale OG 137/2000 privind combaterea discriminării, dar şi pe dispozitivele Hotărârii 706/2017 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi al Hotărârii Curţii de Apel Bucureşti din 31.05.2019 şi pe răspunsul ministrului Educaţiei din 01.11.2016 prin care a transmis ca în unităţile publice din învăţământul preuniversitar să nu se mai oficieze slujbe şi servicii religioase.

De asemenea, ne-am adresat Ministerului Educaţiei Naţionale şi Avocatului Poporului.

Totodată, Asociaţia a transmis un comunicat care a fost distribuit de mii de persoane pe paginile de socializare şi a fost preluat de mass-media naţionale şi locale.

În data de 05.09.2019, ca răspuns la demersurile Asociaţiei, Patriarhia  BOR a transmis, prin agenţia proprie de presă, un comunicat prin care interpretează prevederile legale şi constituţionale în sens contrar celui pentru care au fost edictate şi anunţă că nu va ţine cont de hotărârile CNCD şi ale instanţelor de judecată şi nici de hotărârea ministrului Educaţiei, din 01.11.2016, ceea ce constituie un abuz de drept.

În plus, ţinând cont de faptul că BOR are persoane direct subordonate în aproape toate unităţile publice de învăţământ preuniversitar, în inspectoratele şcolare şi în Ministerul Educaţiei, comunicatul BOR constituie o presiune pe aceste persoane aflate, totodată, şi în subordinea MEN -- dar şi pe alţi funcţionari sau demnitari cum ar fi diriginţi, directori, inspectori şcolari, sau ministrul Educaţiei. Nu este prima dată când BOR, direct sau prin organizaţiile proprii, face astfel de presiuni nelegale. Toate acestea constituie o incitare la desconsiderarea şi nerespectarea legii şi a hotărârilor autorităţilor statului şi ale instanţelor judecătoreşti. 

În comunicat BOR afirmă că „susţine săvârşirea slujbelor religioase în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar“ deşi Ministerul Educaţiei nu a elaborat o normă în acest sens în urma constatării situaţiei discriminatorii în baza hotărârilor CNCD şi a instanţelor de judecată. Sensul comunicatului BOR este unul de impunere a voinţei proprii, pe un teritoriu care nu îi aparţine şi pe care Constituţia îl declară separat de treburile BOR: acela al educaţiei publice a copiilor.

Urmare a declarării discriminatorii a oficierii de slujbe şi servicii religioase în unităţile publice de învăţământ, Ministerul Educaţiei are obligaţia să elaboreze o normă legală prin care să reglementeze oficierea acestor servicii în condiţiile precizate de CNCD şi de instanţa de judecată: slujbele trebuie să fie aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor publice de învăţământ, să fie cerute explicit de părinţi şi de elevii majori, să nu fie obligatorii (să fie organizate în afara programului şcolar).

BOR nu poate impune condiţii suplimentare în şcolile publice, care nu îi aparţin de drept, cum ar fi cele enunţate în comunicat: „cei care nu doresc să participe la rugăciune sunt liberi să nu participe“; ar însemna ca ca părinţii, copiii şi cadrele didactice care nu doresc să asiste la serviciile religioase să vină sau să plece din şcoală după cum doreşte BOR.

Şcoala asigură predarea disciplinei Religie, cum afirmă BOR în comunicat preluând din Constituţie, dar o face în mod strict reglementat: doar copiilor ai căror părinţi au solicitat explicit această materie, sau elevilor majori, în aceleaşi condiţii (cerere care trebuie depusă anual); or, în demersul nostru ne referim la slujbele religioase a căror posibilitate de oficiere nu este reglementată legal şi pe care CNCD, instanţa de judecată şi ministrul Educaţiei le-au declarat discriminatorii, respectiv nelegale, până la emiterea unei norme în acest sens. Până la emiterea acestei norme, slujbele religioase nu pot fi oficiate în unităţile publice de învăţământ, iar BOR nu are atribuţii pentru a decide contrariul şi îi este interzis să facă presiuni în acest din urmă sens.

În comunicat BOR face trimitere la „unul“ dintre principiile care guvernează învăţământul preuniversitar, „principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român“  (art. 3, litera h). Demersul Asociaţiei nu contravine acestui principiu. Promovarea valorilor menţionate în principiu nu echivalează cu oficierea slujbelor religioase în şcolile publice şi nu poate fi făcută în contradicţie cu prevederile legale şi cu hotărârile instanţelor de judecată, ale autorităţilor centrale şi ale ministrului Educaţiei.

În plus, amintim BOR că tot în Legea 1/2011 a educaţiei este statuat „principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice (art. 3, lit. m), „principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se face fără discriminare“ (art. 3, lit. a), „principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural“ (art. 3, lit. g), „principiul  recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor (…) religioase“, (art. 3, lit. i), „principiul asigurării egalităţii de şanse“ (art. 3, lit. j), iar educaţia are ca finalitate „educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“ (art. 4, lit. e).

BOR invocă parteneriatele încheiate între şcoli şi parohii. Aceste parteneriate trebuie, la rândul lor, să respecte prevederile legale şi hotărârile instanţelor de judecată, respectiv ale autorităţilor centrale (CNCD, ministrul Educaţiei).

Într-un exces de imaginaţie, BOR încheie comunicatul afirmând că interzicerea oficierii slujbelor religioase în şcolile publice reprezintă „prozelitism ateist sau anti-religios“. Din nou, BOR îşi atribuie, nelegitim, proprietatea educaţiei publice a copiilor. Asociaţia nu se opune slujbelor religioase, acestea pot fi făcute în biserici (inclusiv la începutul ori sfârşitul anului şcolar), iar copiii şi părinţii acestora pot participa nestingheriţi. Ar fi „prozelitism anti-religios“ dacă s-ar interzice oficierea de slujbe religioase în biserici, sau dacă s-ar impune un discurs anti-religios în şcoli, la festivitatea de început al anului şcolar. Asociaţia nu a cerut aşa ceva. Slujbele religioase în unităţile publice de învăţământ sunt interzise prin prevederi legale şi prin hotărâri ale instituţiilor abilitate, aşa cum am arătat.  

Vă solicităm încă o dată, Domnule Patriarh, să transmiteţi preoţilor aflaţi în slujba Bisericii Ortodoxe Române să nu mai oficieze servicii religioase în unităţile publice de învăţământ.

Reglementând libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, Legea nr 489/2006 menţionează imperativ că, în activitatea lor, cultele religioase au obligaţia să respecte Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere ordinii publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (art. 5 din Legea 489/2006).

Urmare a presiunilor repetate pe care BOR le face cu privire la îndoctrinarea religioasă a copiilor în unităţile publice de învăţământ, a refuzului sistematic de a respecta hotărârile Curţii Constituţionale, ale CNCD şi ale instanţelor de judecată, a ministrului Educaţiei şi urmare a instigărilor la nerespectarea legii, în special cu privire la drepturile copilului (aşa cum acestea sunt statuate în Constituţia României şi în legislaţia naţională şi internaţională), Asociaţia va iniţia demersurile pentru retragerea calităţii de cult recunoscut al BOR, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea libertăţii religioase, nr. 489/2006. Am hotărât să recurgem la acest ultim demers şi pentru că retragerea statutului de cult nu afectează în niciun fel dreptul credincioşilor ortodocşi de a-şi exercita liberi religia, nici drepturile slujitorilor de cult, nici organizarea BOR, nici dreptul la proprietate al Bisericii asupra vastelor sale bunuri.

Vă asigurăm, Domnule Patriarh, că prin demersul său Asociaţia nu urmăreşte decât respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale şi aplicarea acesteia în spiritul promovării interesului superior al copilului în sistemul de educaţie.

Vă stăm la dispoziţie cu orice informaţie de care aveţi nevoie şi de asemenea suntem dispuşi să vă oferim sprijinul dacă veţi aprecia că vă este necesar.

Cu consideraţie,

Emil Moise

Preşedinte al Consiliului Director

Domnului Patriarh al Bisericii Ortodoxe României