Cum vor fi raţionalizate temele pentru acasă

Cum vor fi raţionalizate temele pentru acasă

Temele elevilor, raţionalizate prin ordin de ministru

Ordinul de ministru care limitează timpul alocat temelor vine să compenseze neajunsurile noului plan cadru care prevede creşterea numărului de ore pe săptămână până la 34 în loc să-l scadă. Începând de astăzi, directorii de şcoală vor sta de vorbă cu elevii cu privire la disciplinele unde au mai multe teme şi vor monitoriza modul de aplicare a ordinului de ministru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este oficial: începând de astăzi, elevii din clasele primare şi cei din gimnaziu vor avea teme mai puţine pentru acasă şi deloc pentru perioada vacanţelor. 
 
Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat ieri că a semnat Ordinul care limitează numărul de ore alocat temelor obligatorii date de profesori elevilor. Astfel, copiii de la clasa pregătitoare nu vor avea teme deloc, elevii învăţământului primar vor avea un timp alocat temelor de maximum o oră, iar pentru clasele V-VIII, timpul alocat efectuării temelor obligatorii va fi de maximum două ore. În plus, s-a mai hotărât ca tema pentru acasă să fie stabilită diferenţiat în funcţie de nivelul de pregătire al elevului, astfel încât tema obligatorie să aibă un nivel mediu de dificultate, pentru toţi elevii, iar tema suplimentară, individuală şi diferenţiată, fără caracter permanent, să fie special gândită pentru activităţi de recuperare sau pentru pregătirea pentru concursuri.
 
Să se evite pierderea interesului copilului
 
Mai mult, ministrul a atras atenţia că tema pentru acasă nu poate fi folosită ca un instrument de pedeapsă, în ordin fiind prevăzut că este interzis acest lucru. De asemenea, „în stabilirea temelor se va evita apariţia unor efecte negative”, respectiv „pierderea interesului elevului faţă de învăţare (din cauza cantităţii, dificultăţii sau monotoniei temelor etc.), oboseală fizică şi emoţională, reducerea timpului liber destinat unor activităţi recreative (activităţi sportive, artistice, gospodăreşti, lectură), adâncirea diferenţelor dintre elevii performanţi şi cei aflaţi în dificultate”, arată documentul citat.
„Propunem o raţionalizare a timpului alocat pentru rezolvarea temelor, insistând asupra distincţiei clare între temele obligatorii şi suplimentare, care sunt la alegerea profesorilor şi elevilor. Astfel încât, însumat, timpul de la şcoală şi timpul de acasă pentru temele obligatorii să fie de opt ore, este o cerinţă rezonabilă, acceptată ca un drept al nostru când vine vorba de cât trebuie să muncească un adult în societate”, a declarat ministrul Educaţiei. Ordinul, care a fost semnat pe 28 noiembrie, nu prevede sancţiuni.
 
Prea multe ore 
 
 
De asemenea, ordinul de ministru poate fi văzut şi ca o compensare a noului plan cadru pentru gimnaziu, care în loc să scadă numărul de ore petrecut de elevi la şcoală, îl creşte de la 29-30 de ore pe săptămână la 31-34 de ore. 
 
„Ordinea logică ar fi trebuit să fie în felul următor: un plan cadru cu un număr obligatoriu redus, un plan cadru care să permită, dincolo de partea de curriculum obligatoriu, discipline la alegere şi apoi manuale foarte bune. Numai că deciziile acestea au fost luate. Dacă fiecare ministru care vine şi stă pe acest scaun şase luni sau mai puţin reîncepe acest proces de redefinire a planului cadru, de relansare a planurilor de învăţământ şi a manualelor, vom ajunge în viitor ca niciun elev din nicio clasă să nu ai aibă nici manual, nimic fix. Eu nu am fost cu totul de acord cu planul cadru că a ieşit aşa cum a ieşit, dar nu mai puteam în luna august să dau timpul înapoi, mai ales că rezultatul la care s-a ajuns a venit în urma unui proces în care au fost consultaţi 18.000 de oameni, profesori, părinţi. Când ai o astfel de consultare masivă, social, care susţine acest plan cadru, nu poate veni un alt ministru să spună că dăm la o parte totul şi o luăm de la capăt”,  a declarat Dumitru.
 
Chestionare pentru a vedea unde se dau multe teme
 
Directorul Şcolii Generale Ferdinand I, Violeta Dascălu, a făcut deja paşi în sensul aplicării ordinului de ministru. Strategia acesteia este de a numi monitori la clase pentru a vedea în ce măsură se respectă ordinul de ministru, dar mai întâi de toate va împărţi elevilor de la clasele V-VIII chestionare pentru a înţelege care sunt disciplinele la care stau foarte mult timp să-şi facă temele sau unde primesc cea mai mare cantitate de teme. 
 
„Voi desemna un coleg pentru învăţământul primar care să monitorizeze modul în care se dau teme, iar o dată pe lună să dea un raport cu privire la cantitatea de teme. Înainte de asta, colegii mei, la nivel de ciclu, de clasă, să stabilească care ar fi numărul de exerciţii care se încadrează în 20 de minute la clasa I şi de o oră la clasele III-IV, ca să stabilească ei. La gimnaziu, vom da copiilor chestionare, pentru că ne dau cel mai bun feedback. De asemenea, vom stabili cu şefii de arii curriculare (Matematică şi Ştiinţe, Limbă şi Comunicare) care să fie ponderea fiecărei arii curriculare ca muncă în afara clasei. După ce voi stabili o întâlnire cu colegii şi care este ponderea temelor, voi desemna şi pentru gimnaziu un monitor care va prezenta lunar un raport cu ceea ce a observat că se întâmplă”, a explicat directorul Şcolii Ferdinand, Violeta Dascălu. 
Potrivit acesteia, fiecare dascăl consideră că disciplina pe care o predă este importantă, dar cu monitorizare, discuţii individuale sau de grup, lucrurile s-ar putea aşeza într-o linie pozitivă pentru copii. 
 
Cum vor face profesorii orele şi temele atractive
 
În acelaşi timp profesorul susţine că, susţine că atractivitatea unei teme sau a actului de învăţare ţine de profesor, care trebuie să renunţe la a exagera numărul temelor, dar şi să urmeze cursuri de formare continuă bazată pe experimenţial şi metode active de predare. „Depinde mult de profesor, teme inutile nu se dau, dar se exagerează din dorinţa de performanţă. În primul rând noi, adulţii, avem o gândire defectă, depăşită. Ei nu au nevoie de o aşa mare cantitate de informaţii, iar celor apţi de performanţă, celor care vor, li se poate suplimenta tema, în condiţiile în care se angajează copilul. Depinde de profesor  penru a face atrăgătoare tema sau predarea. Deşi cantitatea de materie este mare, profesorul o poate face atrăgătoare, să fie curiozitate, să o pigmenteze cu un element care îl pune pe copil să gândească, să găsească el soluţii. Eu cred că depinde doar de profesor. Şcoala trebuie să stârnească bucuria, curiozitatea. Trebuie să umblăm la metodele de lucru şi să investim în pregărirea profesorilor. Aceştia trebuie să beneficieze de formări care să le fie de folos, nu doar bifate. Aceste cursuri de formare trebuie făcute experimenţial, profesorul să creeze o situaţie de învăţare, atunci el va înţelege ce simte copilul”, mai spune Violeta Dascălu.
 
Şi directorul Colegiului Naţional „Vasile Goldiş”, profesorul Marius Gondor, fost lider sindical judeţean, a comentat ordinul dat de ministru şi spune că documentul „e ca şi carul înaintea boilor”, întrucât prima măsură care ar fi trebuit luată este restructurarea curriculei. „Ştiu şi eu că sunt multe teme, văd la fetiţa mea de clasa a III-a că lucrează mult acasă. Dar pentru faptul că elevii au multe teme nu sunt de vină dascălii, ci programa mult prea încărcată. Dascălii au obligaţia de a parcurge această programă, pentru că la finalul fiecărui ciclu, elevii sunt verificaţi, au examene. În acest context, restructurarea curriculei era primul pas necesar, dar se tergiversează de ani şi ani. Reforma ar conduce inevitabil la reducerea temelor, fără să fie nevoie de un astfel de ordin de ministru”, a spus Gondor, care predă Matematică. 
 
 
Împreună cu directorii de şcoli, vom analiza ordinul ministrului şi vom căuta soluţii pentru o bună coordonare, astfel încât profesorii să comunice între ei când dau teme, să existe o planificare din partea catedrelor.
 
Claudius Mladin
şeful ISJ Arad
 
Eu nu văd de ce nu se poate aplica aşa ceva în România de vreme ce se aplică în foarte multe alte ţări care au o şcoală mult mai bună ca a noastră. Înseamnă că abordarea calitativă este cea importantă şi suntem pe o cale greşită cu acest gen de a da încontinuu teme repetitive care nu fac altceva decât să le tocească nervii (elevilor, n.r.) şi să îi îndepărteze de şcoală.
 
Mircea Dumitru
ministrul Educaţiei
 
 
Presiuni la nivel înalt de anulare a concursului pentru directori
 
Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat că cel târziu pe 9 decembrie, concursul pentru funcţia de director de şcoală se va încheia şi vor fi anunţaţi viitorii directori. „Deşi au existat probleme reale în desfăşurarea concursului, şi insist mai degrabă în desfăşurarea concursului decât în planificarea sau organizarea lui, totuşi, în momentul de faţă putem spune că rezultatul acestui concurs e de natură să ne inspire un optimism rezonabil şi moderat. Am urmărit să rupem o tradiţie care, cred eu, nu este benefică pentru dezvoltarea şcolilor din România, tradiţia prin care, de ani de zile, directorii au fost desemnaţi prin numire directă şi nu au fost selectaţi prin concurs public”, a spus Dumitru.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: