Cum percep profesorii rezultatele elevilor la testele PISA. Doar 4% dintre ei cred că vina aparţine şi lor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

SONDAJ 40% dintre dintre cadrele didactice consideră că rezultatele dezastruoase de la testele PISA sunt un semn că educaţia nu este o prioritate pentru guvernanţii români şi un efect al resurselor limitate. Totodată, doar puţin peste 4% consideră că vina o poartă şi slaba pregătire a profesorilor.

Profesorii nu se consideră vinovaţi când vine vorba de rezultatele dezastroase de la teste internaţionale PISA, care plasează România pe locul 48 din 72 de ţări în lume şi pe ultimele locuri în Europa. 

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Intuitext, doar 4,29% consider că aceste rezultate sunt o dovadă a pregătirii elevilor, dar şi a dascălilor din România, respectiv că „ nu putem avea, în acelaşi timp, elevi slab pregătiţi şi profesori eminenţi”. 

Cei mai mulţi dintre profesori, respectiv 40%, cred că rezultatele sunt un semn că educaţia nu reprezintă o prioritate pentru guvernanţi, drept pentru care profesorii au resurse limitate. 31,43% dintre profesori cred că realitatea este mult mai complexă, iar rezultatele testelor PISA nu pot fi privite dintr-o singură perspectivă. 24,29%  dintre cadrele didactice cred că testele ilustrează corect nivelul de pregătire al elevilor români, dar şi anumite neajunsuri ale sistemului educaţional: respectiv accentul pe teorie şi mai puţin pe practică, resurse învechite, metodologii anacronice, lipsa investiţiilor şi a fondurilor în general.

Resurse şi metodologii învechite, dar profesorul are liberatate la clasă

Expertul în Educaţie Ştefan Vlaston subliniază că, într-adevăr, programele sunt învechite, iar sistemul naţional de educaţie nu este nici aplicativ-practic, nici interdisciplinar, cu toate acestea, însă, profesorii au libertate la clasă şi pot aduce interdisciplinaritatea la oră.

„Au şi n-au dreptate să dea vina pe resursele învechite şi metodologiile anacronice. Au dreptate în sensul în care programele analitice nu cuprind dimensiunea aplicativ-practic şi interdisciplinară, ori testele PISA pun foarte mare accent pe aceste două dimensiuni. N-au dreptate pentru că pe mine, ca profesor de matematică, nimic nu mă opreşte ca la clasă, în loc să desenez dreptunghiul, să zic că am desenat curtea unui cetăţean de la ţară care vrea să îşi facă un gard  şi, în loc să cer perimetrul, să întreb de câte scânduri am nevoie pentru gard, dacă scândurile au lăţimea de 10 centimentri şi distanţa dintre două scânduri de 1 centimetru. Eu puteam face aşa la clasă şi chiar am făcut. Depinde cum abordezi, nu te opreşte nimic să vezi ce se cere la PISA sau ce cere viaţa de la copii”, a comentat pentru „Adevărul” expertul în Educaţie Ştefan Vlaston.

„Şcoala românească are nevoie de oameni care să sfinţească locul”

Preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, susţine că opinia celor 40% dintre profesori care consideră că rezultatele sunt „un semn că educaţia din România nu reprezintă o prioritate pentru guvernanţi” este confirmată şi de alte analize ale domeniului din România.

„Educaţia este un serviciu public pentru care calitatea este esenţială. Varianta cu ”merge şi-aşa”, ca la salubritate - nu este atât de grav dacă a rămas ceva mizerie în jurul coşului de gunoi, duce în educaţie la abateri majore şi pierdere de potential. Multe decizii de plecare din ţară a unor cupluri în plină viaţă activă au la baza dorinţa de a le oferi copiilor un viitor, dar şi o şcoală mai bună. Mulţi copii din mediul rural ar putea să facă inginerie, agronomie, studii tehnice, dacă ar avea un traseu educational adecvat. Testele PISA ne spun, într-un fel, cum gândim ca ţară, strategic, procesele de dezvoltare a resurselor umane. Creştem doar ”muncitori de asamblare” pentru ceea ce este produs în străinătate? Sau creştem ”dezvoltatori de joburi”, antreprenori, cercetători, inovatori?”, întreaă retoric Vişoianu.

Expertul în Educaţie reiterează ideea că şcoala, pentru a fi performantă şi de calitate, are nevoie de oameni pregătiţi şi de calitate. 

„Ca să existe şi să funcţioneze în bune condiţii şcoala românească are nevoie de oameni, cadre didactice şi manageri, acei oameni care sfinţesc locul, pentru care am construit 2016 ca an de advocacy la Coaliţia pentru Educaţie”, a adăugat Vişoianu, încheind prin a spune că există o nevoie acută de planificare şi gândire strategică : „<<Merge şi-aşa >> în educaţie înseamnă absenţa planificării şi gândirii strategice, adică absenţa oricăror reforme, menţinerea status-quo-ului, absenţa întrebărilor şi îmbunătăţirilor. Pentru că <<merge şi-aşa >> înseamnă să reacţionezi doar: la ce apare pe agenda publică – pus de alţii, la ce scrie presa, la ce reclamă părinţii….”.

Salariile nu garantează creşterea calităţii

Vlaston crede că degeaba s-ar creşte salariile profesorilor, dacă nu este urmărită eficienţa cheltuirii banilor.

„Dacă ne referim la resurse financiare ca la salarii, trebuie spus că banii alocaţi în educaţie fără criterii de a urmări eficienţa cheltuielilor se duc ca apa în nisip. A fost o prostie că în 2007 - 2008 aproape s-au dublat salariile peste tot şi degeaba. Nu a crescut nivelul. În Sănătate au crescut de 7 ori fondurile alocate în ultimii 10 ani, calitatea nu a crescut de 7 ori. Aici nu ţine de câţi bani trimiţi în educaţie, ci să ai standarde să urmăreşti eficienţa cheltuielii banilor. Iar la profesori trebuie făcut prin măsurarea progresului şcolar cu aplicaţii informatice. La început de an şcolar, dau un set de teste, la sfârşit dau alte teste şi fac diferenţa statistică între media celor două teste ale elevilor unui profesor. Un profesor are 150 - 200 de elevi. N-or fi toţi genii, iau media statistică. Dacă a progresat, e foarte bine, îi dau o mărire de salariu în funcţie de progres. Profesorii cu cea mai mare vechime şi cu salariile cele mai mari nu fac nimic, ştiu, pentru că am fost director vreo 16 ani. Cu excepţia unora, care sunt dedicaţi şi iubesc copiii”, a spus Vlaston.

Rezultatele testelor PISA 2015 au fost publicate de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pe 6 decembrie 2016.Studiul  a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Accentul a fost pus pe Ştiinţă, potrivit OECD. Scorul României la Ştiinţe, domeniul pe care s-a pus accent la ultimele testări, este de 435 faţă de scorul mediu al ţărilor OECD, 493, şi faţă de cel mai bun scor, cel al singaporezilor care a fost de 558. La partea de Citire, România a acumulat 434 de puncte, iar la partea de Matematică 444 de puncte. Rezultatele testului arată că elevii români au în continuare dificultăţi în înţelegerea unui text, dar şi că, atunci când vine vorba de matematică, nu pot rezolva decât exerciţii de bază. În clasamentul pe ţări, România s-a clasat pe locul 48 (din 72).

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite