Cum poate fi demascată corupţia din şcoli, potrivit experţilor Societăţii Academice din România

Cum poate fi monitorizată şi combătută corupţia din şcoli

Jumătate dintre părinţi plătesc fondul clasei şi fondul şcolii, deşi legea le interzice profesorilor să mai ceară bani. Mai grav este că astfel de fapte reprezintă doar un exemplu din corupţia largă care se manifestă în şcoli, reclamă Societatea Academică din România. Aceasta va lansa o aplicaţie prin care părinţii şi elevii vor putea să raporteze toate abuzurile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, fondul şcolii este plătit de 28% din părinţi. Situaţia este şi mai gravă pentru fondul clasei: la acesta contribuie  50% din părinţi. Iar cei mai mulţi dintre părinţi nici măcar nu primesc un bon fiscal după ce scot banii din buzunar. Cel puţin aşa arată un studiu lansat recent de Organizaţia „Salvaţi Copiii“.

Aplicaţie prin care elevii şi părinţii pot sesiza abuzurile

Astfel de practici abuzive reprezintă doar un exemplu din seria faptelor de corupţie din şcoli, atrag atenţia experţii din cadrul Societăţii Academice din România (SAR). Din acest motiv au lansat Campania „Şcoli Curate“ prin intermediul căreia elevii şi părinţii vor putea să participe proactiv la îmbunătăţirea actului de educaţie.â
 
„Este un proiect pe care vrem să-l desfăşurăm la firul ierbii. Practic, vrem să le arătăm elevilor şi părinţilor cât de important este rolul lor în comunitatea şcolară în vederea prevenirii şi combaterii faptelor de corupţie din învăţământul preuniversitar. În primul rând, am lansat un ghid care explică destul de simplu pentru elevi, părinţi şi profesori, ce reguli de bază ar trebui să respecte membrii unei şcoli. De la a nu solicita bani de la părinţi (aşa numitele «fondul clasei» sau «fondul şcolii») pentru bunuri şi servicii până la obligaţia transparentizării sumelor de bani cheltuite în şcoli, inclusiv a surselor de unde provin.

De asemenea, vom lansa o aplicaţie prin care oricine va putea să semnaleze astfel de abuzuri din orice şcoală din România. Totodată, utilizatorii vor putea sesiza dacă reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor nu participă la întrunirile consiliilor de administraţie, dacă site-ul şcolii este nefuncţional sau nu prezintă toate informaţiile de interes public“, a explicat Cristian Ghigheş, coordonator de proiecte în cadrul SAR.
Un elev valorează pentru autorităţi între 350-450 de lei anual
 
În ce situaţie banii oferiţi de părinţi nu constituie mită
 
Alexandru Manda, expert în politici educaţionale în cadrul SAR şi student la drept, explică de ce este ilegal ca părinţii să scoată bani din buzunar pentru şcolile unde învaţă copiii lor. „Constituţia României prevede că accesul la Educaţie este gratuit, plata pentru bunuri, utilităţi sau lucrări de renovare, trebuind să fie suportată de autorităţile locale. Noi suntem plătitori de taxe şi impozite, prin urmare noi plătim deja pentru sistemul educaţional. În schimb, multe şcoli din teritoriu solicită şi cea de a doua plată, ceea ce este profund nedrept. Singurii bani care pot fi acceptaţi de la părinţi sunt donaţiile, dar şi acestea nu se pot face oricum. Este nevoie de încheierea unui contract semnat de ambele părţi, iar donaţiile să fie făcute publice pe site. Altfel, se consideră că este mită şi poate constitui caz penal“, a explicat Alexandru Manda.
 
Ce poate face Ministerul Educaţiei pentru a combate corupţia
 

Dincolo de faptul că schimbarea trebuie să pornească şi de la cei care formează o comunitate şcolară, specialiştii SAR punctează că şi Ministerul Educaţiei trebuie să contribuie la prevenirea şi combarea corupţiei din şcoli. „Dacă sistemul ar fi subvenţionat corespunzător per elev, atunci părinţii nu ar mai simţi presiunea achitării a tot felul de fonduri ilegale. La ora actuală, 90% din bani merg către salariile dascălilor şi doar 10% pentru elevi. Practic, în funcţie de judeţ, sunt alocaţi între 350-450 de lei pe an pentru fiecare elev în parte. Or, din aceşti bani sunt acoperite doar cheltuielile pentru facturi sau alte bunuri (hârtie pentru Xerox, produse de igienă etc.). De investiţii în reabilitare nici nu se pune problema“, a conchis Alexandru Manda.

 
 

 

 

 

 

 

 

 

citeste totul despre: