Cum îşi „protejează“ România copiii de sistemul de Educaţie occidental

Cum îşi „protejează“ România copiii de sistemul de Educaţie occidental

Cum îşi ţine România copiii departe de Occident

Sistemul educaţional românesc este departe de a-i ajuta pe elevi să-şi formeze competenţele de bază pentru a deveni cetăţeni activi. Asta rezultă de pe urma analizei ultimului raport al Comisiei Europene, care prezintă competenţele pe care tinerii ar trebui să le deprindă în urma parcurgerii traseului educaţional. Printre acestea se află competenţele de alfabetizare, lingvistice, matematice, digitale şi antreprenoriale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Specialiştii în Educaţie sunt de părere că sistemul nostru de învăţământ se află în continuare într-o paradigmă de tip sovietic.

„Din păcate, sistemul de învăţământ este depăşit în raport cu dinamica în care funcţionează societatea. La Limba Română, elevii studiază mai mult textele literare, rigide, ale anumitor autori români doar pentru că sunt importanţi în loc să înveţe să îşi comunice ideile şi sentimentele.

Această realitate este extrem de tristă. Pe de o parte, îi îndepărtăm pe elevi de şcoală, pe de altă parte, avem copii care termină clasa a VIII-a şi citesc ca un şcolar de clasa I pentru că la acest nivel i-a menţinut sistemul“, a explicat profesoara de Română, Cristina Tunegaru.

Avem copii care termină clasa a VIII-a şi citesc ca un şcolar de clasa I pentru că la acest nivel i-a menţinut sistemul.

Afirmaţia dascălului este confirmată de rezultatele de la testările PISA care plasează elevii din România pe locul 27 din 28 de ţări (la nivelul UE) în privinţa capacităţii de înţelegere a unui text citit. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Matematică, iar dascălii explică de ce. „Programa trebuie revizuită, adică să o facem mai aerisită pentru că sunt prea multe informaţii care îi încarcă inutil pe elevi. Continuăm să funcţionăm după o paradigmă sovietică“, a comentat profesoara de Matematică, Denisa Tănăsescu.

Decalajul se menţine şi în privinţa dobândirii competenţelor digitale, afirmă preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“ Ştefan Vlaston.

Doar 66% dintre corpurile unităţilor de învăţământ preşcolar sunt conectate la Internet

„Depinde de ce înţelegem prin competenţe digitale. Dacă vorbim numai de competenţele de bază în a folosi calculatorul şi Internetul, cred că sistemul nostru este relativ eficient, dar dacă discutăm de programare sau alte procese mai complexe, lucrurile nu stau la fel. De ce? În primul rând, profesorii de Informatică din şcoli au o expertiză superficială în domeniu. Adevăraţii profesionişti se duc în multinaţionale unde primesc salarii de mii de euro, nu în învăţământ unde ar câştiga sub 2.000 de lei. Apoi, este problema infrastructurii: sunt şcoli în mediul rural care încă nu au calculatoare pentru elevi. În plus, doar 66% dintre corpurile unităţilor de învăţământ preşcolar sunt conectate la Internet după cum a afirmat fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop. De aceea în România există un mare decalaj. Avem printre cei mai buni IT-işti din lume dar ei reprezintă o minoritate, fiind nişte oameni care s-au format singuri acasă având resursele necesare. Pe de altă parte, o bună parte din populaţia rurală încă nu a avut contact cu lumea digitală“, a comentat Vlaston.

Acesta a mai punctat că ar fi o greşeală eliminarea unei ore de TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) din trunchiul comun pentru elevii de la profilul Real, după cum arată una dintre propunerile de planuri-cadru pentru liceeni.

Cât despre competenţele antreprenoriale, dascălii sunt ceva mai optimişti. „În clasa a X-a eleviii fac câte o oră pe săptămână de Educaţie Antreprenorială, iar în a XI-a fac câte o oră de Economie. De asemenea, şcolarii care au intrat anul acesta în clasa a v-a vor studia Educaţia Financiară când vor ajunge în a VIII-a. Din fericire, programa la aceste discipline este destul de relaxată în sensul că profesorul are libertatea de a face diverse activităţi pentru a-i ajuta pe elevi să deprindă anumite noţiuni şi competenţe. Aşadar, procesul învăţării la Economie depinde foarte mult de capacităţile dascălului“, a subliniat profesoara de Economie, Cătălina Rusin.

 La ce se referă competenţele de bază

Competenţele lingvistice şi de alfabetizare se referă la capacitatea de a identifica, înţelege şi exprima opinii, sentimente sau fapte atât în ​​formă orală, cât şi scrisă. Raportul vorbeşte atât de necesitatea utilizării corecte a limbii materne cât şi a unei limbi străine. Competenţa matematică se referă la abilitatea de a dezvolta şi a aplica gândirea matematică pentru a rezolva problemele în viaţa de zi cu zi. Aceasta implică, în grade diferite, abilitatea de a folosi moduri matematice de gândire (gândire logică şi spaţială) şi prezentare (formule, modele, construcţii). Competenţa digitală implică utilizarea responsabilă şi eficientă a tehnologiilor digitale pentru învăţare, la locul de muncă şi, în general, pentru integrarea în societate. Competenţa antreprenorială se referă la capacitatea de a acţiona în funcţie de oportunităţi şi de a le transforma în ceva valoros pentru tine şi pentru cei din jur. Această se bazează pe creativitate şi gândire critică.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: