Cum sunt convertiţi la corupţie copiii, din şcoală. România, pe primul loc în UE la corupţia din Educaţie

Corupţia din România nu începe cu clasa politică, ci cu sistemul educaţional. Cel puţin aşa arată un sondaj publicat recent de fundaţia Eurofound. Mai exact, dintre toţi cetăţenii UE consultaţi, cei mai mulţi care reclamă existenţa corupţiei în şcoli sunt românii

România este pe primul loc în UE privind corupţia în şcoli, arată un sondaj realizat de fundaţia Eurofound, pe locul doi şi trei aflându-se Croaţia, respectiv Ungaria. Experţii spun că fenomenul afectează atât performanţele elevilor, cât şi modul în care va arăta societatea românescă în viitor: coruptă în toate sferele.

„Corupţia se manifestă atât din partea profesorilor, cât şi a părinţilor. Pe de o parte, sunt cadrele didactice care solicită anumite foloase materiale părinţilor pentru a-i trece la materia lor. De pildă, sunt mulţi profesori care le spun părinţilor că ai lor copii au nevoie de meditaţii pentru că se descurcă execrabil la materia lor şi se propun chiar pe ei ca meditatori, contra unor sume deloc neglijabile. Or, asta înseamnă că ei intră într-un conflict de interese. Practic, profesorii cer bani pentru a mări notele unui elev de la clasă. Pe de altă parte, sunt şi părinţi care vin cu diverse atenţii la dascăli pentru că li se pare firesc să procedeze aşa pentru binele copilului lor“, explică pentru „Adevărul“ preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor din România, Iulian Cristache.

Efectele mitei se văd la rezultatele Evaluării Naţionale

În plus, specialistul reaminteşte că în urmă cu aproximativ o lună s-a adoptat în sfârşit Codul de etică pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, care interzice astfel de practici, dar expertul nu este sigur că se va respecta. „Rămâne de văzut în ce măsură va fi implementat de directori. Reticenţa mea vine de pe urma faptului că sunt directori de şcoli care acoperă greşelile profesorilor pentru că sunt colegi de cancelarie“, mai atrage atenţia Cristache. Expertul adaugă că efectele mitei în sistemul de învăţământ se văd la rezultatele Evaluării Naţionale, acolo unde sunt cazuri în care notele primite de elevi la clasă sunt semnificativ mai mari comparativ cu cele de la testările naţionale.

La rândul său, psihologul Mihai Copăceanu punctează că performanţele copiilor sunt afectate de fenomenul corupţiei în unităţile de învăţământ. „România fiind o ţară cu un nivel extrem de ridicat de corupţie, acest fenomen afectează de ani buni inclusiv mediul şcolar preuniversitar şi universitar. Pentru elevul aflat în procesul de devenire psihoemoţională şi socială un rol esenţial îl are interacţiunea cu mediul imediat (şcoala, prietenii, profesorii) şi profilul moral sau imoral al mentorilor/ profesorilor din şcoală. Pentru elevul român, figura profesorului este mai mult decât esenţială în formarea sa“, explică psihologul.

De ce copiii reproduc faptele de corupţie

Specialistul mai subliniază că elevii sesizează uşor faptele de corupţie şi le pot reproduce cu aceeaşi uşurinţă. „Elevii sunt foarte buni observatori. Ei analizează, compară şi critică atitudinile şi comportamentele profesorilor. Observă cu uşurinţă faptele de corupţie, discriminările pe diferite motive, faptul că unii sunt favorizaţi şi alţii nu, sesisează inclusiv diferenţa într-un punct la un test sau faptul că un elev beneficiază de un tratament preferenţial. Mai grav, însă, este că aceste fapte rămân nepedepsite şi atunci copiii vor reproduce o atitudine similară, pe principiul «pot să copiez, oricum nu voi fi pedepsit». Expunerea constantă a elevilor la fapte de corupţie determină lipsa de respect faţă de profesori, şcoală şi educaţie în general. Astfel, mediul şcolar devine unul nesigur“, conchide Mihai Copăceanu.

Cum va arăta societatea din cauza corupţiei din şcoli

Preşedintele Asociaţiei Funky Citizens, Elena Calistru, vorbeşte despre o corupţie sistemică determinată de un context cultural şi istoric specific. „Încă de pe vremea comunismului, românii s-au obişnuit să dea şpagă pentru lucruri pe care sistemul le interzicea sau efectiv nu le putea oferi cetăţenilor. Practic, trebuia «să te descurci» dând bani în stânga şi-n dreapta. Apoi, în perioada haotică a tranziţiei la democraţie şi capitalism, totul s-a acutizat. Oamenii au început să aibă tot mai puţină încredere în oamenii care oferă servicii publice şi-atunci, ca să se asigure că medicul sau profesoara se va purta frumos cu beneficiarul, s-a dezvoltat tot mai mult practica oferirii celebrului pachet de ţigari Kent sau de cafea“, opinează Calistru.

Reprezentantul Funky Citizens mai afirmă că până nu vom scăpa de corupţia din şcoli, aceasta va continua să se manifeste în toate sferele societăţii. „Aceşti copii sunt viitorii politicieni, medici, profesori sau magistraţi. Ei vor fi oamenii care vor lua decizii cu privire la bunăstarea şi siguranţa altor oameni. Până când nu vom reforma sistemul educaţional, nu cred că vom avea o schimbare de substanţă în societatatea românească şi implicit în politică“, încheie Calistru.

Linie telefonică pentru reclamarea abuzurilor existentă doar pe hârtie

O iniţiativă pentru stoparea mitei în şcoli există de câteva luni, numai că Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) nu o aplică. Mai exact, Iniţiativa pentru Competivitate (INACO) propune o linie telefonică şi online la care elevii, părinţii şi profesorii să reclame situaţiile în care dascăliu cer bani de la părinţi sau chiar aceştia vin cu „plicul la şcoală“. Ideea a pornit de la mesajele pe care le-a primit preşedintele INACO cu privire la grupuri de părinţi care strâng bani pentru profesori.

„Ministerul Educaţiei s-a arătat cooperant faţă de iniţiativa noastră, dar din motive necunoscute cele două reţele nu sunt încă active. Am adresat în urmă cu două săptămâni o scrisoare către Ministerul Educaţiei în care cerem lămuriri. Reprezentanţii Instituţiei ar trebui să ne răspundă în termen de 30 de zile“ a declarat, pentru „Adevărul“, preşedintele INACO Andreea Paul.

O analiză făcută de INACO arată că, în şcolile din Capitală, doar anul trecut, cuantumul cadourilor cu ocazia fiecărei sărbători a fost de 200 de lei pentru fiecare copil. Un calcul simplu ne arată că, într-o clasă cu 30 de elevi, se strâng 6.000 de lei cu fiecare ocazie pentru un dascăl.