Cormoranul are club de ecologie în Gîrcov

Copiii din Lunca Dunării au sărbătorit ziua fluviului cu care se învecinează prin balet, film şi muzică populară. Aproximativ 80 de elevi din satele Gîrcov şi Giuvărăşti din judeţul Olt învaţă din februarie cum şi de ce să protejeze natura.

Georgiana (14 ani) este şatenă, are părul des, tuns mediu, până la urechi, cu breton. Stă în comuna Giuvărăşti din Olt şi vrea să dea la anul la Colegiul „Unirea" din Turnu-Măgurele. A jucat pentru prima oară într‑un film, unde a interpretat o poliţistă, exact ce ar vrea să devină când va fi mare. „A fost un film superb, nu neapărat pentru că am jucat eu în el. Când am auzit că este în scenariu acest rol, am fost ferm convinsă că va fi al meu."

Adolescenta foloseşte des cuvintele „superb"şi „enorm" când vorbeşte de Clubul Cormoranului, acolo unde din februarie a învăţat actorie, balet şi a desenat natura din jur. Pentru copii ca ea, crescuţi în Lunca Dunării, organizaţia World Wide Fund for Nature România (WWF) a organizat un astfel de club, de educaţie alternativă, care-i învaţă pe copii de ce este bine să protejezi natura şi cum o poţi face.

Mihai, Doru şi Florinel vor să apere cormoranii de braconieri

Clubul Cormoranului, educaţie în timpul liber

Pe Georgiana şi pe ceilalţi 70 şi ceva de copii de la Clubul Cormoranului i-am cunoscut într-o sâmbătă călduroasă de la începutul lui iulie. Serbau ziua Dunării într-un eveniment cu balet, muzică populară şi film ecologic la căminul cultural din satul Gîrcov. Serbarea a început cu piesa de balet „Raţa roşie şi cormoranul mic", numită aşa după cele două specii protejate din Lunca Dunării. Copiii, cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, învaţă din februarie „să baleteze", cu ajutor din partea balerinei de la Opera Română din Bucureşti, Laura Blică. „Am încercat să le dau o picătură din ceea ce înseamnă baletul. Am simţit de la ei că vor să danseze, erau fascinaţi de fiecare mişcare de balet pe care o învăţau de la mine."

„La inspecţii vorbim şi de natură"

Au avut emoţii înainte de serbare, dar le-a ieşit „super", cred ei, „la cum s-a aplaudat".„Excelent! ne-a ieşit perfect, lucrăm de mai mult de două luni, şi dimineaţa şi seara, în ultima săptămână", spun Mihai, Doru şi Florinel în cor. Au 11, 12 şi, respectiv,13 ani şi au ales să fie vânătorii din spectacol, fiindcă li s-a părut interesant, mai ales că au venit şi cu mitraliere verzi, de plastic, pe scenă. „Cormoranii sunt mai mici de vârstă, noi suntem mai mari", şopteşte Mihai.

Fetiţele au demonstrat că au învăţat mişcările de balet

„Toate peisajele trebuie păstrate", îmi spun băieţii în timp ce arată desenele cu Lunca Dunării la care au lucrat şi care sunt acum postate la intrarea în căminul cultural din Gârcov. „Să aruncăm gunoaiele la tomberoane, să se recicleze, să se facă din nou sticle, nu avem voie să tragem în cormorani că sunt protejaţi de lege", explică un băiat de 9 ani, deghizat în cormoran. Îi întreb pe băieţi dacă la şcoală vorbesc despre natură. „La şcoală nu ne învaţă de-astea, la şcoală suntem cu materiile, despre natură - nu prea, aşa câteodată când este vreo inspecţie vorbim şi de natură", răspund ei.

După balet, căminul cultural plin de părinţi, bunici sau localnici se bucură de cântecele copiilor de la Ansamblul „Muguraşii Oltului". Geanina David este una dintre soliste. Vrea să se facă actriţă de telenovele spaniole, iar limba a învăţat-o deja de la televizor. Lângă ea, pe scări, Alexandra mănâncă o îngheţată. Are 7 ani şi cântă în ansamblu de la 3. „Eu vreau să mă fac ori doctoriţă, ori doamnă învăţătoare, să predau în Giuvărăşti".

Serbarea - „ceva superb"

Pe Strada Şcolii din Gîrcov, un drum prăfuit unde se află căminul cultural din Gîrcov, cu latrină în curte, se îngrămădesc o căruţă cu o iapă albă, slabă, un BMW, două-trei biciclete, un Fiat vechi şi o Dacie papuc şi zumzet de copii. La final de serbare, în curtea căminului, copiii au mâncat prăjituri şi au făcut poze. Mulţi dintre ei, nostalgici, şi-ar fi dorit să nu aibă vacanţă la Clubul Cormoranului, la fel ca Georgiana. „Acum mă gândesc că mâine ce mai fac. Lipseşte ceva. Ca şi cum s-ar termina un film real. Nu ştiu... pentru noi a fost ceva superb."

Magor Csibi, directorul WWF România, crede că entuziasmul copiilor este „incredibil de mare". „Ei sunt cei care vor să fie foarte activi. Indiferent de ce formă de ecologie vorbim, chiar dacă facem o conservare foarte-foarte bună, dacă lipseşte factorul educaţie, avem o mare problemă. Aceşti copii sunt foarte simpli, încă sunt la nivelul în care lucrurile simple nu sunt uitate, noi trebuie doar să ne asigurăm că aceste lucruri vor fi reţinut, vor fi transmise şi la nivelul părinţilor", explică Magor Csibi.

"Trebuie doar să ne asigurăm că aceste lucruri vor fi reţinute, vor fi transmise şi la nivelul părinţilor.''
Magor Csibi director WWF România

"Am încercat să le dau o picătură din ceea ce înseamnă baletul. Am simţit de la ei că vor să danseze. ''
Laura Blică balerină

De ce Clubul Cormoranului în Lunca Dunării

În urmă cu doi ani, WWF a demarat proiectul Life+ „Conservarea Transfrontalieră a cormoranului mic şi raţei roşii în zone cheie din România şi Bulgaria" sau, pe scurt, Frontiere Verzi. Acesta asigură cadrul necesar pentru conservarea a 11 situri Natura 2000 din lungul Dunării în România şi Bulgaria, îmbunătăţind astfel zonele de reproducere ale raţei roşii şi ale cormoranului mic, ambele specii fiind protejate la nivel european.

În România, 175.000 de oameni trăiesc în zonele de implementare a proiectului Frontiere Verzi. Gîrcov este una dintre cele 21 de comune incluse în proiect. Aici, Clubul Cormoranului este forma prin care copiii din zonă îşi arată sprijinul faţă de proiect. Din februarie, cei 80 de membri ai Clubului sunt iniţiaţi în tainele ecologiei: participă la sesiuni de observare a păsărilor, pentru a cunoaşte cele două specii protejate la nivel european. Se estimează că mai puţin de 39.000 de perechi de raţă roşie şi mai puţin de 18.000 de cormoran pitic mai cuibăresc în Europa  Dintre acestea, aproape o treime trăiesc în România şi câteva sute în Bulgaria.