Copii nemulţumiţi că învaţă româneşte abia la şcoală
0
Satul Fântâna Mare din Dobrogea este locuit în proporţie de sută la sută de etnici turci, astfel că micuţii încep să vorbească limba română doar când devin elevi. Elevii din satul dobrogean se plâng că gramatica limbii române le ridică mari probleme, inclusiv în timpul liceului.
În sudul Dobrogei, la 65 de kilometri de Constanţa, există satul Fântâna Mare, cunoscut de toţi ca Başpunar. Aici trăiesc 400 de oameni, toţi de etnie turcă şi de religie musulmană.
La Başpunar poţi ajunge dupa ce străbaţi vreo 40 de kilometri până la Cobadin, şi apoi încă 25, spre graniţa cu Bulgaria. Pe uliţele nepietruite se vorbeşte numai turceşte, dar când aud vorbă românească, localnicii o dau imediat pe limba oaspeţilor.
„Aşezarea noastră este veche de sute de ani şi a fost întotdeauna locuită numai de turci", povesteşte „muhtarul" Sebatin Mehmet - liderul comunităţii. Pe el îl consideră oamenii din Fântâna Mare primar şi pe el l-au ales să le reprezinte interesele în comuna Independenţa, ce are de 14 ani acelaşi primar, pe Cristea Gâscan.
Şcoala din sat a fost construită o dată cu geamia, pe când Dobrogea era provincie turcească, la mijlocul secolului XIX. „Apoi au început să vină crescători de animale, care iniţial s-au stabilit pe deal, lângă pădure. Când a fost descoperit izvorul, care era acoperit de mărăcini, lumea a început să se stabilească în partea de vale a satului pentru a fi în preajma apei. De aici provine şi numele satului", povesteşte muhtarul Sebatin Mehmet.
„Te râd vecinii"
Localnicii vorbesc numai turceşte, iar copiii sunt învăţaţi la fel. „E ruşine să vorbeşti cu cel mic în română dacă eşti turc, te râd vecinii. Oricum, pentru copii e o plăcere, nu este o obligaţie faţă de familie", explică Nazile Iusein (50 de ani), localnică a satului Fântâna Mare.
Generaţia de mijloc are însă alte idei. „Socrii mei mereu spuneau să vorbim în casă doar turceşte, că ăsta-i graiul nostru, dar eu şi soţul n-am vrut să facem aşa. Am învăţat copiii să vorbească limba română de mici, ca să se descurce la şcoală. Mie mi-a fost tare greu. La şcoală nu ştiam româna prea bine, şi-mi venea să plâng de ciudă. Mi-am propus să nu păţească la fel şi copiii mei", spune Aişe Ali (43 de ani).
Fetiţa Nefizei Haşim (46 de ani), micuţa Cader (10 ani) este cea mai bună elevă din clasă la limba română. Dornică să înveţe tot mai mult, Cader spune că nu ar fi vrut să i se predea doar în limba turcă. „Mie îmi place foarte mult limba româna, este melodioasă şi uşor de învăţat. Vreau să învăţ tot mai mult", mărturiseşte eleva.
Limba şcolii
La grădiniţa şi şcoala cu clasele I-IV din Başpunar, dascălii sunt, evident, de etnie turcă. De la grădiniţă, copiii încep să înveţe româneşte. La şcoală, toate materiile sunt predate în limba română. „ Este necesar să vorbeşti limba turcă, altfel nu te-ai putea înţelege cu micuţii. Ei vorbesc numai în turcă în sânul familiei, iar când li se cere să vorbească româneşte se descurcă foarte greu. Au mereu tendinţa de a spune cuvinte turceşti", povesteşte învăţătoarea Leinar Şemşedin (39 de ani).
Profesorii şi elevii de la şcoala din Fântâna Mare consideră că studiul în limba maternă nu le poate aduce mari beneficii. „Trăim în România şi trebuie să vorbim româneşte. Avem nevoie de această limbă oriunde ne-am duce", consideră Leinar Şemşedin.
„Puţini elevi pleacă la studiu în Istanbul"
Profesorii şcolii din Başpunar le explică elevilor că fără o bună stăpânire a limbii române, educaţia lor riscă să rămână la nivelul celei obligatorii din România. Ei nu-şi doresc predarea tuturor materiilor în limba maternă, aşa cum propune varianta guvernamentală a noii legi a Educaţiei.
Cât despre studii superioare în Turcia - cu greu poate să apară această şansă pentru copiii unei comunităţi extrem de sărace.
„Foarte puţini elevi au reuşit să plece la studiu în Istanbul. Au nevoie de sponsorizări, altfel le este foarte greu să se descurce. Limba maternă le este de folos în aceste cazuri.
De asemenea, mai au nevoie de limba maternă cei care vor să devină profesori de limba turcă. În rest, limba de bază este româna, de ea avem nevoie. Limba maternă se vorbeşte în familie, la şcoală vorbim numai româneşte", a completat învăţătoarea.
Se încarcă comentariile...
