Contribuţie la dezbaterea publică privind noile planuri cadru din învăţământ (I)

A fost lansată dezbaterea publică privind noile planuri cadru, ce ar urma să intre în vigoare din anul şcolar următor. Pentru că termenul de încheiere a dezbaterii, 15 martie, este unul strâns, mă grăbesc să dau curs solicitării, invitând părinţii, profesorii să facă acelaşi lucru, inclusiv prin presa centrală şi locală. Dacă doritorii să-şi expună opiniile întâmpină dificultăţi, îi rog să mă contacteze pentru a-i găzdui pe blogul de la Adevărul.

Context

Iată invitaţia adresată de ministerul Educaţiei:

Stimaţi părinţi,
 
după cum ştiţi deja, trebuie puse în aplicare prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, art. 66 alin. (1). Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este „în medie de 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, în medie de 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi în medie de 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate."

Cel puţin câteva elemente fac imperios necesară trecerea la alte planuri cadru şi la adaptarea programelor şcolare.

Rezultatele la testele PISA, 2018. Rezultatele publicate în decembrie 2019 prezintă România pe ultimul loc din Europa la matematică şi ultimele două locuri la ştiinţe şi citire. 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, iar 47% nu stăpânesc cele patru operaţii aritmetice, formule simple de arii şi volume. Rezultatele sunt confirmate şi de examenul de Evaluare Naţională.

Legea care prevede reducerea numărului de ore, la gimnaziu cu 9 ore. Tot începând de anul şcolar viitor intră în vigoare legea care reduce la 20, 25, 30 ore/săptămână la primar, gimnaziu, liceu. Din inconştienţa Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, şi îngăduinţa ministrului Adrian Curaj, în momentul de faţă elevii de gimnaziu, 11-14 ani, au 32-34-36 ore/ săptămână, 7 ore/zi. Adunând şi orele pentru efectuarea temelor, se ajunge la 10 ore pe zi, mai mult decât un adult. Această situaţie nu mai poate continua.

Încadrarea profesorilor şi licitaţiile de manuale. Încadrarea se face în luna martie, după vechile planuri cadru. La fel licitaţia manualelor. Ce se va întâmpla cu aceste două acţiuni, după intrarea în vigoare a noilor planuri cadru, nu e clar. Vor fi reluate de la zero, cu riscul ca în toamnă să nu existe manuale pe băncile elevilor.

Programele şcolare vor fi şi ele adaptate la noile planuri cadru. Este o operaţiune laborioasă, mai ales că trebuie redus conţinutul teoretic extrem de stufos, sofisticat, fără nicio legătură cu vârsta elevilor şi capacitatea lor de înţelegere.

Principiile cu care ar trebui lucrat la noile planuri cadru

• Cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună;
• Cele patru dimensiuni ale curriculumului: teoretică-conceptuală, aplicativ-practică, transdisciplinară, generatoare de învăţare continuă;
• Şcoala românească funcţionează acum după curriculum vechi de 50 de ani;
• 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate;
• Adecvarea la particularităţilor de vârstă ale elevilor şi la piaţa muncii;
• Flexibilizare;
• Atractivitate;
• Sistem coerent de cunoştinţe, dialog al disciplinelor, transdisciplinaritate;
• Discipline integratoare;
• Modularizare;
• Accesbilitatea;
• Digitalizarea;
• Investigaţie/explorare.  

Profilul absolventului de gimnaziu

Profesorul Mircea Miclea marchează noi „metacompetente”, impuse de lumea modernă în care trăim: Disciplina sau autodisciplina, Mentalitatea de antreprenor, Autonomia, Gândirea de tip designer.

Profilul absolventului de gimnaziu ar putea fi următorul:

1. Competenţe de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională

• Să comunice, oral şi scris, în limba română
• Să comunice, oral şi scris, în două limbi străine de circulaţie, dintre care una să fie limba engleză
• Să analizeze un text scris, să evalueze o expunere orală, să poată comunica aprecierile sale asupra celor receptate.  

2. Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie

• Să poate efectua calcule aritmetice în scris, cu calculatorul, mintal.
• Să utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene.
• Să recunoască, descrie şi opera cu figuri geometrice plane şi în spaţiu
• Să utilizeze corect mărimile uzuale, unităţile de măsură şi conversia acestora.
• Să posede cunoştinţe ştiinţifice elementare relative la Univers, Pământ, materia nevie şi materia vie.
• Să posede cunoştinţe legate se mediul înconjurător, protecţia acestuia, interacţiunea viata-mediu, să opereze cu ele în viaţa de zi cu zi.
• Să posede cunoştinţe tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din spaţiul casnic şi abilităţi practice suficiente pentru viaţa de zi cu zi.

3. Competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme);

• Să utilizeze calculatorul şi internetul pentru activităţi curente.
• Să posede abilităţi de selectarea şi procesarea informaţiei.  

4. Competenţe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială)

• Să cunoască regulile de convieţuire socială şi democratică
• Să cunoască aspecte juridice, financiare, economice, esenţiale
• Să aibă o scară de valori bazată pe drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti, să-şi definească propriile atitudini faţă de mediul social, economic, politic.  

5. Competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră

• Să aibă capacitatea să-şi managerizeze propria carieră profesională şi socială
• Să-şi cunoască propriile aptitudini şi potenţiale, să le exploateze în folosul propriu şi al societăţii.
• Să aibă deschidere spre diverse sectoare de activitate, pe care să le considere egal de importante
• Să aibă deprinderi de igienă personală, cunoştinţe de protecţie împotriva bolilor şi păstrarea sănătăţii.  

6. Competenţe antreprenoriale

• Să posede abilităţi de gândire critică, creativitate, iniţiativă, lucru în echipă, adaptare la situaţii noi şi/sau extreme.
• Să posede abilităţi de construcţie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane şi materiale, al profitabilităţii.  

7. Competenţe de expresie culturală

• Să fie sensibil la manifestări culturale şi tolerant la multiculturalitate
• Să cunoască operele artistice esenţiale ale umanităţii şi ale culturii române.
• Să posede dorinţa de a făuri el însuşi creaţii artistice.  

8. Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii

• Să aibă curiozitatea şi dorinţa de a-şi lămuri lucrurile şi fenomenele necunoscute
• Să aibă capacitatea de a-şi schimba domeniul de activitate de câteva ori pe parcursul vieţii active.
• Să utilizeze surse digitale de informare.
• Să ştie să selecteze şi utilizeze informaţia utilă pe un anumit palier profesional.  

Discipline integrate

Singura modalitate de a respecta cele 25 ore/săptămână este introducerea disciplinelor integrate, „Ştiinţele vieţii”, „Ştiinţele mediului”, „Educaţie pentru societate”. Se rezolvă parte din cerinţele PISA, predarea transdisciplinara şi aplicativ-practică, se obţine un sistem coerent de cunoştinţe transmis elevilor. Aceste discipline sunt alcătuite din module, la care sunt precizate şi numărul de ore, predate de profesori de specialitate. Unele module sunt obligatorii, altele opţionale, decizia fiind a elevilor şi profesorilor.

Grade de libertate lăsate la decizia profesorilor

Profesorii trebuie să beneficieze de suficiente grade de libertate, pentru a-şi adapta procesele de predare-învăţare la caracteristicile comunităţilor cu care lucrează.

• 25-30% din numărul de ore alocat unei discipline rămâne la dispoziţia profesorilor;
• Profesorii aleg între trei variante ale programei şcolare: minimă, medie şi de aprofundare, în funcţie de colectivele de elevi cu care lucrează;
• În planurile cadru rămâne doar Trunchiul Comun (TC), obligatoriu. Dispare Curriculum Diferenţiat, „diferenţierea” o fac profesorii.
• Tot la dispoziţia profesorilor este şi Curriculum la Dispoziţia Şcolii (CDŞ), neobligatoriu, folosit pentru plierea şcolii pe personalităţile elevilor, inclusiv pentru acţiuni de remediere. Orele din CDŞ sunt plătite la plata cu ora, fiind alocate peste norma didactică de 18 ore şi se fac cu un număr redus de elevi.
• Profesorii aleg manualele care se potrivesc colectivelor cu care lucrează, precum şi capitolele, noţiunile şi aplicaţiile pe care le folosesc la clasă.  

În viitoare articole despre cum ar trebui să arate planurile cadru de la primar, gimnaziu şi liceu.