Consiliul Elevilor se opune propunerii de modificare a Legii Educaţiei iniţiată de Liviu Pop

Consiliul Elevilor se opune propunerii de modificare a Legii Educaţiei iniţiată de Liviu Pop

FOTO: Arhivă

Consiliul Naţional al Elevilor se opune unei propuneri de modificare a Legii Educaţiei, iniţiate de senatorul Liviu Pop, potrivit căreia anul şcolar în învăţământul preuniversitar ar urma să înceapă în a doua săptămână din septembrie, în ziua de luni. Reprezentanţii Elevilor consideră că anul şcolar ar trebui să fie între 1 septembrie şi 1 iunie.

În Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, s-a dezbătut, miercuri, proiectul legislativ depus de senatorul Liviu Marian Pop pentru modificarea structurii anului şcolar, astfel încât acesta să aibă o structură fixă, iar cursurile să înceapă în a doua săptămână din septembrie, în ziua de luni.

„Deşi Consiliul Naţional al Elevilor s-a opus cu vehemenţă acestei măsuri nefundamentate, iar reprezentantul elevilor a fost prezent în cadrul comisiei, politicienii au ignorat punctul de vedere al elevilor şi au votat această măsură nefundamentată. Obiectivul structurii reprezentative a elevilor din România, pentru următoarea perioadă, este să blocheze această măsură populistă până ca ea să fie inclusă în actuala Lege a educaţiei naţionale”, arată sursa citată, într-un comunicat de presă.

Conform aceleiaşi surse, senatorul Liviu Pop a depus în Parlament o iniţiativă de modificare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care este specificat faptul că, anual, cursurile anului şcolar încep în a treia zi de luni din septembrie, anul şcolar având, astfel, o structură fixă, care, conform expunerii de motive, vine în întâmpinarea necesităţii unei stabilităţi pentru elevii din sistemul preuniversitar de învăţământ.

„Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), structura reprezentativă a tuturor elevilor din România, nu a fost consultat prin niciun mecanism, fie el intern sau extern, ne simţim îndatoraţi faţă de cei pe care îi reprezentăm pentru a vă exprima poziţia noastră cu privire la modificarea legislativă antemenţionată. Suntem de părere că, din nou, asistăm la o modificare nefundamentată, care nu soseşte în beneficiul elevilor, întrucât soluţia optimă este, într-adevăr, ca anul şcolar să aibă o structură fixă, prevăzută în lege, însă data începerii cursurilor ar trebui să fie 1 septembrie”, spun reprezentanţii elevilor.

Ei arată că, în 2017, liderii elevilor din întreaga ţară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obţinerea unei structuri fixe pentru desfăşurarea cursurilor dintr-un an şcolar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie şi să se termine la 1 iunie.

„În primul rând, dorim să atragem atenţia cu privire la un fenomen care a luat amploare în sistemul educaţional, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naţionale este unul decalat, elevii sunt nevoiţi să susţină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilaţie, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. De asemenea, orice zi petrecută la şcoală în luna iunie este resimţită precum o povară de către elevi, aspect care favorizează absenteismul şcolar masiv, dar şi incapacitatea beneficiarilor primari ai educaţiei de a se putea concentra pe studiu”, mai arată aceştia.

EI susţin că o astfel de măsură ar fi în interesul elevilor.

„De ce să înceapă cursurile în a doua săptămână din septembrie şi nu în prima sau în a treia? Refuz să cred că o astfel de măsură a trecut în unanimitate de comisia cu activitate relevantă în domeniul educaţional din Camera Deputaţilor. O astfel de propunere legislativă, cu o expunere de motive de jumătate de pagină, are un puternic impact economic şi social, însă punctul de vedere al Consiliului Naţional al Elevilor nu a contat. Da, ne dorim stabilitate în sistem, ne dorim ca anul şcolar să aibă o structură fixă, însă nu ne mulţumim doar cu atât”, afirmă Antonia Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Ea spune că, după ce a aflat de această propunere legislativă, l-a contactat pe senatorul Liviu Pop, pentru a-i transmite punctul de vedere, dar nu a primit vreun răspuns.

„Politicienii, care în mod cert au cabinete parlamentare dotate cu aer condiţionat, cu siguranţă nu cunosc realitatea sistemului. Realitatea presupune localităţi fără transport şcolar, realitatea presupune, de asemenea, şcoli care nu sunt dotate cu aparate de aer condiţionat, realitatea presupune sute de elevi care străbat zeci de kilometri la temperaturile toride ale verii pentru a ajunge la şcoală”, mai spune Pup.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: