Concursul directorilor de şcoli. Mentalitate de candidat: „Nu sunt alegeri în decembrie? Nu se schimbă Guvernul? Şi ministrul Educaţiei?“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproape 9.000 de profesori, învăţători şi educatori au susţinut miercuri proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar. Concursul a stârnit aprinse dezbateri în ultimele zile, mulţi profesori, susţinuţi de politicieni, fiind nemulţumiţi de organizare şi de metodologie. Reporterii „Adevărul“ au mers în centrele de examinare pentru a-i asculta.

Şcoala 195, Bucureşti. Peste o sută de educatori, învăţători şi profesori susţin zilele acestea concursul pentru posturile de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Nu există un mijloc mai bun de a evalua sistemul educaţional românesc decât să ai şansa de a sta câteva minute în mijlocul unor profesori cu aspiraţii de directori. În fiecare vară, după Evaluarea Naţională şi Bacalaureat se râde de perlele elevilor şi se dă din mână a lehamite în faţa tabelelor cu admişi şi respinşi. La o judecată rapidă, generaţiile de elevi sunt tot mai slabe. Dar cum sunt profesorii?  

Profesorii sunt – îi văd - captivi în chicoteala măruntă din jurul paharelor de cafea. Pupături sindicaliste pe obraji, comentarii sumare ale subiectelor  „Nişte aberaţii! Nişte a-be-ra-ţii! Şi greşite, pe deasupra“. 

Am încercat să purtăm discuţii omeneşti cu profesorii. A fost imposibil. Im-po-si-bil. Zeci de refuzuri magistrale din sprâncene, nicidecum din buze, sentimente de superioritate combinate cu unele de inferioritate. „Eu, de ce eu? De ce m-aţi găsit tocmai pe mine? Vorbiţi cu alţii!“


Întrebările standard au fost simple şi deloc intruzive: „Consideraţi că a fost un concurs util? Aţi întâmpinat probleme?“.  Un profesor cu părul alb evaluează purtătorul de reportofon din cap până-n picioare şi răspunde: „Degeaba v-aş spune ceva, că oricum n-aţi înţelege“. Excelent. Ar putea fi definiţia pedagogiei româneşti. 

 „Nu-ţi mai face sânge rău. Nu se merită!“, se consolează între ele nişte doamne ieşite la ţigară. N-au prea făcut şi sunt supărate, numai de declaraţii nu le arde. Întorc spatele pentru a le putea admira mai bine gulerul din blană de vulpe.

În sfârşit, o femeie corpolentă iese din curtea şcolii 195 declamând, spre încântarea unor colege: „Mă doare fix în pix!“. Este directoarea grădiniţei 24 şi este singura care se încumetă să ia asupra ei povara unei discuţii cu reprezentantul mass-media (da, n-a mai fost niciun alt ziarist). „Ce să vă spun? Că şi-au bătut joc de noi? Probabil că au vrut să ne demonstreze că suntem nişte tâmpiţi, toţi. Rezultatele concursului vin în decembrie, numai bine ca să dea peste cap toată programa în mijlocul anului şcolar. Dar staţi! Nu sunt şi alegeri în decembrie? Nu se schimbă şi Guvernul? Şi ministrul Educaţiei?“, întreabă retoric doamna Elena Poamă. 

Hehe, profesorii din jur zâmbesc cu subînţeles. Păi da, e totul politic. E vina ministerului domne. Vocile lor tăcute prind curaj. Dar e un fals curaj. Dacă îi iei parte în parte revin la vechea placă: „Eu, de ce eu? M-aţi găsit tocmai pe mine?“.

Multe lecţii au predat profesorii români: Fefeleaga, legea conservării masei, sau rostogolirea în ghemuit. Foarte bine, dar sunt lecţii mai importante pe care nu le-au predat niciodată şi asta se vede. Demnitatea, curajul, puterea de a argumenta idei, seriozitatea, purtarea firească, prietenia. E exagerat să le punem în paralel cu geneza perlelor de la română şi cu listele de respinşi? „Zuzelor, hai că ne cheamă înăuntru la corectare!“, strigă o doamnă către prietenele ei. Concursul continuă. Săptămâna viitoare urmează interviul şi evaluarea CV-ului. Mai încercăm şi acolo.

Haosul de la „Caragiale”

Colegiul I.L. Caragiale, Bucureşti. La centrul de examinare I.L.Caragiale, proba a început abia la ora 11.00. Membrii comisiilor de concurs nu prea ştiau ce au de făcut. „Ni s-a spus să venim la 11.00, dar nu ni s-a spus de ce şi ce să facem”, spunea, agitat, unul dintre membrii unei comisii de concurs. 

Oamenii s-au uitat pe tabelele afişate în faţa centrului de examinare, au intrat în şcoală, apoi au ieşit, pentru că li s-a spus să vină la 12.45, când avea să înceapă evaluarea lucrărilor. Dar evaluarea nu a început la 12.45. Într-un final, în jurul orei 14.00, un părinte, observator la examen, s-a declarat lămurit. „Acum ştiu ce am de făcut, dar am aflat târziu. Fac parte din comisia pentru Şcoala de Arte numărul 2. Voi pleca, pentru că nu ştiu când urmează să vină tranşa candidaţilor evaluată de comisia mea. Ştiu că sunt în ultima tură, dar nu ştiu când va fi. Poate peste o oră, poate fi peste şase ore”, a spus George Turliu.

Au avut de analizat figuri

Subiectele concursului pentru directori i-au luat prin surprindere pe candidaţi, după ce au avut de reperat diferenţele mai multor figuri. În total, dascălii au avut de rezolvat 60 de itemi, împărţiţi după natura aptitudinilor evaluate, respectiv aptitudini cognitive şi competenţe manageriale. De asemenea, profesorii au mai avut 20 de întrebări de cultură generală sau de logică şi comunicare. „Structura subiectelor a surprins, pentru că nu a semănat cu modelul dat de Ministerul Educaţiei. A fost o probă scrisă complexă care a verificat cunoştinţe, dar şi profilul psihologic, putere de observaţie. Nu a fost un examen uşor”, a explicat câteva ore mai târziu actual directoare a Colegiului I.L.Caragiale, Andreia Bodea, care a fost miercuri, pe 12 octombrie, şi candidat.

Directorul Şcolii 162, Dorin Stoican, a fost şi el candidat şi consideră că subiectele nu au fost chiar relevante pentru funcţia pe care o are şi pentru care a candidat.

„Nu sunt convins că desenele respective au fost utile. Celelalte subiecte pot să spun că mi-au plăcut. La partea de competenţe manageriale am avut întrebări despre educaţionaliştii studiaţi”, a arătat Dorin Stoican.

Dolj, în frunte, Tulcea şi Giurgiu, la coadă

Procentul cel mai mare de candidaţi este în judeţul Dolj, iar numărul cel mai mic s-a înregistrat în Tulcea pentru posturile de director, iar Giurgiu pentru posturile de director adjunct. Astfel, potrivit datelor furnizate de Minister, în Dolj numărul total de posturi vacante pentru directori este de 194 şi s-au înscris 321 de candidaţi. Tot aici, numărul total de posturi vacante pentru directorii adjuncţi este de 73, dar s-au înscris136. La polul opus, în Tulcea, sunt 85 de posturi disponibile pentru directori de şcoli, dar s-au ânscris abia 58 de candidaţi. În Giurgiu sunt 10 posturi de director adjunct disponibile, dar s-au înscris doar trei candidaţi.

În Capitală, s-au înscris 439 de candidaţi pentru funcţia de director, în contextul în care sunt 423 de posturi disponibile, iar 173 de profesori s-au înscris pentru funcţia de director adjunct şi sunt 216 posturi disponibile. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu a precizat că în cazul a 10% din unităţile de învăţământ nicio persoană nu şi-a depus candidatura. De asemenea, potrivit acestuia, pentru 12 unităţi sunt doi candidaţi, pentru patru unităţi sunt trei candidaţi, pentru două unităţi sunt patru candidaţi. Există şi o şcoală unde s-au înscris 10 candidaţi pe un loc. Potrivit calendarului, în perioada 17 octombrie – 17 noiembrie au loc evaluarea CV-ului şi proba interviului. 

„ Evaluarea CV-ului este în sine o verificare a unor competenţe, interviul va o probă complicată, cu o bibliografie stufoasă, cu Legea Educaţiei, calitatea în învăţământ, noul regulament de funcţionare al unităţilor din învăţământul preuniversitar. Toate aceste trei probe verifică complet. Numai proba scrisă este nerelavantă, dar toate trei pot face o imagine de ansamblu a unui om care aspiră la această funcţie”, a încheiat directorea Colegiului „Caragiale”, Andreia Bodea.

Ce subiecte au avut de rezolvat candidaţii

Test Concurs Directori by Onno Phris on Scribd

   Rezolvarea subiectelor

Test Concurs Directori Raspunsuri by Onno Phris on Scribd

Educație



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite