Comentarii asupra rezultatelor de la Bacalaureat 2021

S-au anunţat rezultatele de la Bacalaureat 2021 şi dincolo de comunicatul triumfalist al ministerului Educaţiei să vedem şi faţa reală a rezultatelor. Ca de obicei, ministerul face abstracţie de elevii existenţi în clasa a XII-a, dar care n-au aşteptat să cadă la examen. Nu s-au prezentat, pur şi simplu. Elevi pentru care noi, contribuabilii, am plătit salarii şi cheltuieli de funcţionare, dar care nici nu s-au încumetat să dea Bacalaureatul.

Situaţia statistică de la Bacalaureat 2021

Elevi din seria curentă, existenţi în ani terminali: 148.000

Elevi înscrişi la Bac: 114.136 (34.000 de elevi nu s-au înscris la examen)

Elevi prezenţi la examen: 110.358

Elevi reuşiţi la examen: 81.350

Raportat la numărul de elevi existenţi în ani terminali, avem un procent de promovare de 55%, nu 73,9% cât se laudă ministerul. An de an, ministerul stabileşte procentul de promovare raportat doar la cei prezenţi la examen, când e clar că cei neprezentaţi nu s-au simţit în stare să ia examenul. Iar societatea a plătit pentru ei la fel ca pentru cei prezentaţi. De ce să-i ignorăm atunci?

Elevii au dat Bacalaureatul după trei semestre pierdute. Cu un învăţământ online care nu a prezentat nici pe departe alternativă viabilă la învăţământul normal, cu prezenţa fizică la şcoală. Cu toate acestea 55% dintre elevi au luat examenul. Proporţie similară cu aceea de la Evaluarea Naţională.

Cum se explică?

În primul rând rezultatele relativ bune se datorează meditatorilor, părinţilor şi elevilor, care nu s-au lăsat pe seama învăţământului online, ci au făcut eforturi mari, inclusiv materiale, pentru a compensa lipsa de pregătire a şcolilor pentru un astfel de învăţământ.

În al doilea rând, este de presupus că profesorii corectori au fost mai puţin exigenţi anul acesta, dându-şi seama că nu elevii sunt de vină pentru situaţia acesta, ci pandemia şi lipsa de eficientă a învăţământul patronat de stat. Vom vedea în zilele următoare câte licee avem cu zero promovare la Bacalaureat. Prime exemple apar în presă. Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj nu are, în acest an, nici un candidat care a reuşit să promoveze examenul, din cei 20 de absolvenţi înscrişi. La fel, două licee din judeţul Gorj au înregistrat promovabilitate zero la examenul de Bacalaureat. Este vorba de Liceul Stoina şi Liceul Turburea. Câte vor fi în total în situaţia aceasta, vom vedea.

Elevii care au picat examenul, cu toată indulgenţa profesorilor, sunt cei care au intrat la liceu fără să ştie cele patru operaţii aritmetice. Apoi au fost purtaţi din an în an, ca să încaseze şcoala o sumă mai mare, acordată prin finanţarea „per capita”, proporţională cu numărul de elevi.

Situaţia tragică, intolerabilă, este a elevilor buni şi foarte buni, care n-au avut acces nici la învăţământul online, nici nu şi-au permis meditaţii din lipsa banilor. Aşa că au picat examenul, sau nici nu s-au prezentat. Pe aceştia ministrul Cîmpeanu îi are pe conştiinţă.

Se constată, ca şi în alţi ani, diferenţe inexplicabile la procentele de promovare pe judeţe. Sunt judeţe care au procente de promovare foarte bune, iar altele au procentul de promovare la jumătate, chiar în calculele făcute de către minister.

Cluj- 84,1%, Brasov-79,8%, Alba-77,1%, iar de cealaltă parte Ilfov-41,6%, Giurgiu- 57,7%, Teleorman-58,7%. Aşa se întâmplă în fiecare an, şi nimeni nu ştie să explice care sunt motivele. Când e vorba de zeci de mii de elevi şi profesori, statistica, curba lui Gauss ne spun că nu este o situaţie normală, nu ar trebui sa avem variaţii aşa de mari.

Rata de promovare la filiera tehnologică pe ţara, promoţia curentă, este de 49,7%.

In ultimii zece ani peste un milion de elevi au făcut liceul degeaba. N-au luat Bacalaureatul sau nici nu s-au înscris la examen. Işi permite statul romîn astfel de cheltuieli cu rezultate zero?

Dacă am fi raportat la numărul elevilor existenţi în clasele terminale, realitatea ar fi şi mai crudă. Rămâne să vedem câte licee tehnologice au zero promovare la Bacalaureat, şi ne punem iarăşi întrebarea, ca în fiecare an, de ce le menţine statul în funcţie şi nu le transformă în şcoli profesionale? Doar în România există instituţii ale statului care funcţionează cu zero randament. Pe banii noştri, evident. Este vorba de elevi intraţi la liceu cu medii de intrare de 2, 3, 4 şi care apoi sunt puşi să înveţe integrale, derivate, fizica cuantică şi teorie literară. Să ne mirăm de astfel de rezultate?

Din promoţia curentă au reuşit 81.530 de elevi. Circa 10.000 vor pleca la studii în străinătate, unde au aplicat din timp la universităţi de prestigiu. Alţi circa 25-30.000 se vor duce în piaţa muncii pentru a-şi câştiga existenţa. Apreciez la 40.000 numărul reuşiţilor la Bacalaureat care vor merge spre învăţământul superior românesc. În condiţiile în care doar universităţile de stat au 65.000 locuri prevăzute pentru anul întâi.

În funcţie de numărul de elevi care se vor îndrepta spre clasa a IX-a de liceu, vom avea un abandon şcolar mărit faţă de alţi ani.

În concluzie

Rezultatele reale sunt mult mai proaste decât cele triumfaliste debitate de ministerul Educaţiei, cum era şi de aşteptat după trei semestre de şcoală pierdute. Ca de obicei, statul încearcă să ne păcălească prin ipocrizie şi minciună.