Clasa Pregătitoare 2015. Goana după cele mai bune şcoli

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Înscrierea la clasa pregătitoare a ajuns la final şi peste 160.000 de copii din toată ţara au fost înscrişi deja în învăţământul primar. Şcolile cu cea mai bună reputaţie sunt şi cele mai căutate de părinţi. De exemplu, în Sectorul 1 din Capitală doar 61% dintre părinţi şi-au înscris până joi copiii la şcoala de circumscripţie, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.

Părinţii sunt în căutarea celor mai bune şcoli pentru copiii lor, iar cererile de înscriere la aceste unităţi de învăţământ au ajuns să depăşească cu mult capacitatea de şcolarizare, ajungându-se la clase cu peste 30 de elevi, din lipsă de spaţiu.

Specialiştii deplâng situaţia din sistem şi directorii de şcoli spun că sunt legaţi de mâini fiindcă pe de o parte Legea Educaţiei spune că numărul de copii nu trebuie să depăşească 25 de elevi pe clasă, pe de altă parte metodologia de admitere la clasa pregătitoare spune că niciun copil cu domiciliu (rezident sau cu viză de flotant) în circumscripţia şcolii nu poate fi refuzat.

Iar pentru a se asigura că micuţii lor ajung la cele mai bune şcoli, tot mai mulţi părinţi îşi fac vize de flotant în apropierea acestor unităţi de învăţământ.

Spre exemplu, în Bucureşti, la Şcoala Gimnazială 79 sunt 207 cereri pentru 125 de locuri, la Şcoala "Ion Heliade Rădulescu" sunt 96 de cereri pentru 75 de locuri, la Şcoala "Pia Brătianu" sunt 125 de locuri şi peste 200 de solicitări, iar la Colegiul German "Goethe" sunt 160 de cereri pentru cele 100 de locuri.

Acestea sunt cifrele de joi, cu o zi înainte de încheierea primei etape de înscriere. Unele şcoli mai pot tria din aceste cereri cu ajutorul criteriilor specifice de înscriere, cum este cazul la Goethe care organizează în acest weekend inteviurile de limba germană. În rest, soluţiile devin din ce în ce mai limitate.

84,6% este ponderea la nivel naţional a cererilor pentru şcoala de circumscripţie. În Bucureşti e cea mai scăzută pondere din ţară, de 70%. Ministerul Educaţiei

Expertul în educaţie Marian Staş spune că atunci când ai aspecte din lege şi aspecte din metodologie care se bat cap în cap, se ajunge la două categorii de aberaţii. „Pe de o parte ai goana după vize de flotant a părinţilor, pe de altă parte ai aglomerarea claselor cu foarte mulţi copii. Practic, jocul pe care îl fac părinţii se întoarce împotriva lor, jocul prin care ei încearcă să asigurea cea mai bună educaţie pentru copiii lor are un efect de bumerang", este de părere Staş.

La rândul său, expertul în educaţie Alexandra Anton, care a studiat domeniul la universitate în Finlanda, ţara cu cel mai eficient sistem de educaţie din lume, spune că ceea ce se întâmplă dovedeşte lipsa de profesionalism în sistem. "Câtă vreme legea spune că nu ai voie mai mult de 25 de elevi într-o clasă, nu ar trebui să se permită mai mult de 25 de elevi într-o clasă.  Cred că de vină sunt şi cei care acceptă. În Finlanda, când i-am întrebat de profesori dacă ar accepta să predea la o clasă de 30 de elevi, mi-au spus că şi-ar da demisia", a spus Anton.

Încăpăţânarea părinţilor versus realitatea din sistem

Oamenii din sistem spun însă că nu au ce să facă. "Nu mai avem spaţiu pentru mai multe clase, va trebui să suplimentăm numărul de locuri la clasă", a explicat directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 56 "Jose Marti", Rozica Ştefan. Ea a explicat că şi înainte de introducerea clasei pregătitoare, era cerere mare pentru locuri, dar părinţii nu îşi făceau atâtea vize de flotant, iar şcoala putea să refuze în momentul în care ajungeau la capacitate maximă. La rândul său, învăţătoarea Cornelia Popa, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), spune că pe vremuri nu era această isterie pentru că "era resursă umană bine pregătită peste tot. Acum, sunt probleme cu încadrarea, nu sunt suficiente cadre didactice şi nu există spaţii în şcoli".

"Mulţi dintre părinţi nu chiar fac parte din circumscripţie, ci îşi fac vize de flotant acolo doar ca să dea copilul la o şcoală cu un învăţător bun. Cred că ar trebui făcut un studiu printre părinţi, ce îi determină să accepte un număr mare de elevi la clasă, ştiu că sunt 35-40 de copii în clasă şi totuşi îşi duc copilul", este de părere Cornelia Popa.

Şi învăţătoarea Adriana Piele, inspector şcolar pe învăţământ primar în Sectorul 1 al Capitalei, spune că problema constă în percepţia şi concepţia părinţilor. "Ţine de fiecare părinte dacă îşi doreşte sau nu ce este mai bun pentru copilul lui şi nu întotdeauna, ce e mai bun pentru un copil se regăseşte într-o clasă unde ai peste 30 de copii, numai de dragul de a fi în acea şcoală sau clasă. Oricât s-ar strădui şcoala, factorii implicaţi direct să explice acest lucru, mentalitatea părinţilor din păcate rămâne aceeaşi, chiar dacă fiul sau fiica lor este într-o clasa cu peste 30 de elevi", a spus Piele.

Ea a explicat că părinţii îşi fac o părere despre şcoli de la alţi părinţi, dar şi din media care ierarhizează şcolile pe criterii subiective. Piele spune că, în realitate, cadre didactice foarte bune se găsesc şi la şcolile de cartier.

"Eu sunt inspector​ şcolar ​pentru 500 de învăţători din Sectorul ​1 la învăţământ primar şi vă asigur că​ în trei ani de activitate în aceasta funcţie, ​atât la şcolile căutate de părinţi​, ​cât şi​ în ​şcolile​ din cartierele mărginaşe ale Capitalei, am gasit învăţători deosebiţi​, care îşi fac datoria indiferent de condiţii, de elevi şi de părinţi, în proporţie de 98%​", a mai spus inspectorul şcolar.

Se fac eforturi extraordinare să fie mulţumiţi părinţii, deşi cadrele didactice sunt în situaţia în care trebuie să lucreze cu foarte mulţi copii, într-un spaţiu limitat. Adriana Piele, învăţătoare şi inspector şcolar

​Din punctul său de vedere, dacă cineva vrea cu adevărat să-şi facă o părere, atunci trebuie să treacă prin viaţa acelei şcoli. "Tensiunea şi presiunea este din dorinţa fiecărui părinte, îndreptăţit de atlfel, să găsească ce e mai bun pentru copilul lui şi dacă părintele consideră că o şcoală anume este cea mai potrivită pentru copil, nu poţi să-i spui că nu e adevărat. Se fac eforturi extraordinare să fie mulţumiţi părinţii, deşi cadrele didactice sunt în situaţia în care trebuie să lucreze cu foarte mulţi copii, într-un spaţiu limitat, cu presiune din start asupra lor pentru că, să cunoşti şi să ajuţi diferenţiat peste 30 de copii nu este uşor", a încheiat învăţătoarea.

"Ar trebui analizate şcolile care nu sunt solicitate de părinţi"

Părinţii, în schimb, spun că vina e a sistemului şi că ar trebui rezolvată problema şcolilor care nu dau rezultate, şcolile ocolite în perioada înscrierilor. Contactată de "Adevărul", Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, spune că toţi părinţii care sunt interesaţi de viitorul copiilor lor îşi doresc o şcoală cu rezultate foarte bune. Rezultatele de la o şcoală gimnazială se reflectă în admiterea pe o treaptă superioară a învăţământului.

"Pe de altă parte nu cred că este normal să se depăşească numărul de elevi dintr-o clasă. Soluţia ar putea fi descentralizarea, în cazul şcolilor care nu au rezultate foarte bune ar putea să se subordoneze şcolilor cu rezultate foarte bune, aşa numitele consorţii şcolare. Nu este corect faţă de copii să-i ducem  în clase aglomerate. Prin această alocare de circumscripţii nu facem altceva decât să favorizăm unele şcoli. În plus, şcolile bune vor ajunge să-şi piardă performanţa la un asemenea număr de copii în clasă. Prin urmare ar trebui făcută o analiză la şcolile care nu sunt solicitate de părinţi să se vadă care sunt problemele reale de acolo", este de părere Gună.


 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite