Cercetare. Cât dă statul pentru educaţia unui elev în Capitală şi cât dă pentru un copil din provincie

Cercetare. Cât dă statul pentru educaţia unui elev în Capitală şi cât dă pentru un copil din provincie

FOTO: Arhiva Adevărul

O cercetare realizată de Salvaţi Copiii arată că modul în care statul finanţează educaţia nu este echitabil, finanţarea per elev fiind mai mare în zonele bogate ale ţării decât în zonele sărace, ceea ce agravează discrepanţele de nivel de educaţie între regiuni şi mai mult de atât, deşi i se spune "costul per elev", banii aceştia se duc, de fapt, la salariile profesorilor şi la plata curentului din şcoli, printre altele.

Statul cheltuieşte pentru educaţia unui elev din Bucureşti, peste 5.200 de lei pe an, în timp ce cheltuiala pe educaţia unui elev din cele mai sărace judeţe din ţară, Vaslui şi Bacău, costă mai puţin de 4.000 de lei, arată studiul "Bugetul public alocat copiilor", realizat de organizaţia nonguvernamentală Salvaţi Copiii.

Cercetarea analizează modul în care au fost alocaţi bani pentru bugetul educaţiei în perioada 2008-2014. În ultimii şapte ani, cheltuielile au suferit variaţii mari din cauza crizei economice. Spre exemplu, în 2008, statul a cheltuit în total 11,48% din bugetul general consolidat, ce reprezintă suma cheltuielilor statului într-un an de zile, adică aproximativ o treime din Produsul Intern Brut. Astfel, în 2008, Educaţia a primit aproximativ 3,8% din PIB. În 2014, efortul a fost de 9,14% din bugetul general consolidat, iar în 2013 a fost cel mai redus nivel al cheltuielilor pentru Educaţie, când sectorul a primit numai 8,06%.

În ceea ce priveşte cheltuiala pe elev, Bucureştiul a cheltuit în 2008, 5.262 de lei, în timp ce judeţul Constanţa a avut cea mai mică sumă medie cheltuită, de 2.914 lei/beneficiar. În 2014, cheltuielile medii au crescut, iar Capitala continuă să aibă cea mai mare sumă cheltuită per elev (5.667 lei). 

Însă, judeţele cele mai sărace din ţară, Vaslui şi Bacău, cheltuie mai puţin de 4.000 de lei/an pentru educaţia unui elev. Lucrul acesta nu este tocmai echitabil, atrage atenţia Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie, cofondator al platformei Edusfera. Ea spune că în felul acesta se adânceşte decalajul în calitatea educaţiei de la zonă la zonă şi că ar fi mai bine să ne concentrăm pe alocarea de fonduri suplimentare acolo unde sărăcia este mai mare, fiindcă acolo este cea mai mare nevoie.

La rândul ei, preşedintele Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu, a spus că „În acest moment, aplicarea legislaţiei din domeniile învăţământului, sănătăţii şi asistenţei sociale este mai curând dependentă de finanţele publice. Alocările destinate acestor domenii suferă fluctuaţii importante de la un an la altul. De multe ori, nu sunt asigurate resursele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin autorităţilor locale şi centrale în aceste domenii. Analizarea bugetului copiilor poate face trecerea de la o abordare financiar-contabilă, la una centrată pe înţelegerea efectelor pe care politicile publice le au asupra copiilor. Un astfel de demers poate să ghideze autorităţile în găsirea şi aplicarea celor mai eficiente măsuri care să conducă la asigurarea drepturilor copilului”.

Mai mult de atât, banii aceştia, deşi se distribuie sub titulatura "cost per elev" nu sunt în realitate cu totul destinaţi elevilor. Cu excepţia manualelor şcolare gratuite care sunt incluse în finanţarea de bază, restul banilor se duc la salariile profesorilor, în pregătirea lor profesională, în bunuri şi servicii precum plata facturilor de curent, de apă, produse de curăţenie şi în evaluarea periodică a elevilor. Formula de calcul folosită este costul per elev înmulţit cu numărul de elevi ai şcolii şi cu alţi coeficienţi în funcţie de specificul şcolii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările