Ce spun părinţii despre normele Ministerului Sănătăţii privind începerea şcolii: Se spală pe mâini şi ne aruncă nouă problema

Ce spun părinţii despre normele Ministerului Sănătăţii privind începerea şcolii: Se spală pe mâini şi ne aruncă nouă problema

Părinţii critică noile norme sanitare ale autorităţilor pentru noul an şcolar

Ministerul Sănătăţii a publicat marţi-noaptea normele sanitare care ar trebui respectate la deschiderea noului an şcolar, astfel încât să se reducă pe cât posibil riscul îmbolnăvirilor de COVID-19. Documentul pus în dezbatere publică a provocat reacţii negative mai ales din parte beneficiarilor educaţiei, respectiv părinţi şi elevi.

Ştiri pe aceeaşi temă

După o elaborare de peste trei luni, normele sanitare au fost puse în discuţie publică de Ministerul Sănătăţii. Acestea sunt uşor diferite de cele care trebuie respectate de un angajat la locul de muncă sau de o persoană care merge la terasă, cel puţin din punctul de vedere al distanţării fizice.
 
Astfel, dacă pentru angajaţi şi cei care frecventează terasele trebuie respectată o normă de distanţă de 1,5-2 metri, pupitrele elevilor pot fi poziţionate la minimum un metru, unu faţă de altul. Iar atunci când acest lucru nu este posibil, trebuie instalat un panoul de plastic menit să reducă riscul de infecţie.

”Infrastructura trebuie adaptată normelor”

”Deşi recomandările de la nivel naţional şi mondial prevedeau, până la acest moment, distanţarea fizică de minimum 1,5 metri între persoane, în cazul revenirii la cursuri, aceasta se restrânge la 1 metru. Acest aspect denotă lipsa de consecvenţă din deciziile autorităţilor, întrucât nu normele sanitare de bază trebuie adaptate în funcţie de infrastructură, ci invers”, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor, CNE.  
 
Întrebat care ar putea fi explicaţia faptului că norma de distanţare ” a intrat la apă” în cazul elevilor, prof.dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase, a recunoscut că nu poate da un răspuns. ”Cu siguranţă însă, cei care au elaborat ghidul, respectiv specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică - au avut o bază ştiinţifică. Este adevărat însă că regula ar trebui să fie acceaşi pentru toată lumea”, a admis specialistul. 
 
Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof.dr.Matei Balş” din Bucureşti, consideră că, în stabilirea unei norme de distanţare mai mici s-a plecat de la o realitate: clasele aglomerate: ”Este clar că, dacă mă gândesc la o distanţă mai mare de un metru este absolut imposibil să realizez acest lucru. Ştim că numărul de elevi este dublu faţă de ce ar trebui în condiţii de pandemie. Probabil că, în mod corect, ar fi în felul următor: să nu port mască în momentul în care am o distanţă  corespunzătoare care să fie mai mare de un metru. În momentul în care nu pot să am distanţa corectă, trebuie să înlocuiesc măsura aceasta prin purtatul măştii sau prin acele panouri de plastic care să fie o barieră”, a comentat dr. Marinescu. Ce înseamnă distanţă corectă? ”Distanţa corectă ar fi de doi metri. Dacă nu se poate realiza, atunci, trebuie înlocuită cu ceva”, a adăugat medicul infecţionist.

„Se spală pe mâini de răspundere“

Elevii ar urma să fie primiţi la ore pe 14 septembrie, doar dacă părinţii semnează o declaraţie pe proprie răspundere cum că, în ultimele 14 zile, copilul nu a fost diagnosticat cu COVID-19, nu a avut semne de boală infecţioasă şi nici nu a venit în contact cu vreo persoană testată pozitiv. Declaraţia ar urma să fie făcută la începutul fiecărui ciclul de educaţie care presupune prezenţa fizică a elevului la şcoală.
 
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, este de părere că autorităţile ”se spală pe mâini” de răspundere cu acest ghid, aruncând-o în cârca familiilor.
 
Reprezentantul părinţilor se întreabă de ce triajul epidemiologic este lăsat pe seama părinţilor care nu au nicio treabă cu medicina, în loc să fie prezenţi în şcoală asistenţi medicali care să preia această sarcină?
 
”Ei lasă responsabilităţile la părinţi şi nu îşi asumă absolut nimic, cu excepţia unui ghid foarte bine scris, în teorie ideal, însă care este imposibil de pus în practică la nivelul unităţilor de învăţământ fără să existe şi o abordare unitară la nivelul autorităţilor: consiliile judeţene, inspectoratele şcolare, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul”, a spus Cristache, citat de edupedu.ro.
 
”Şi încă ceva, montarea plexiglasului, care este garanţia că îi va proteja pe elevi? Am stat o lună şi jumătate până la publicarea noului ghid şi practic asta este principala noutate”, a adăugat reprezentantul părinţilor.

Purtarea măştii, obligatorie şi pentru cei mici

Normele sanitare prevăd şi că purtarea măştii este obligatorie, atât pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, cât şi şi pentru întregul personal al unităţii de învăţământ, atât în timpul orelor de curs, cât şi în timpul recreaţiei - în spaţiu închis.
 
Totodată, igiena riguroasă a mâinilor trebuie păstrată, iar unităţile de învăţământ trebuie curăţate şi dezinfectate. Şcoala va asigura circuite diferite de intrare şi de ieşire, se mai arată în document, care prevede şi că ”deplasarea elevilor în interiorul instituţiei trebuie limitată prin alocarea unei săli de clasă unei clase de elevi, iar profesorii vor schimba sala de predare. Principiul de urmat este „1 clasă de elevi = 1 sală de clasă.”
 
Dr. Marinescu admite că este greu de crezut că un copil de 6 ani va putea sta la clasă cu masca pe faţă şi să mai fie şi atent. ”Eu aş vedea înlocuit purtatul măştii în bancă cu distanţarea de doi metri între bănci, dar, probabil, că în plan practic, acest lucru nu se poate realiza. Şi au ales varianta cu masca pentru că nu există posibilitatea de distanţare”, a conchis Marinescu. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările