Ce se întâmplă în educaţie?

De 26 de ani educaţia din România bate pasul pe loc, din lipsă de reforme sau cu reforme mimate. Ministru dupa ministru a luat procesul de la capăt, stergand cu buretele tot ce s-a facut înaintea sa, ca in legenda meşterului Manole. Sistemele de educaţie şi formare profesională nu sunt bune sau proaste în sine, sunt bune doar dacă răspund nevoilor societăţii la o etapă a evoluţiei sale.

Faptul că actuala situaţie din educaţie nu corespunde stadiului în care se află România rezultă din:

-Suntem pe ultimele locuri din Europa la testele PISA

-Procentul de promovare la Bacalaureat, raportat la numărul total al elevilor din clasele terminale, este de 50%

-In ultimii 10 ani 760.000 de elevi au urmat liceul degeaba. N-au luat examenul de Bacalaureat sau nici nu s-au prezentat la el.

-Cea mai bună universitate din România ocupă abia locul 621 în recentul clasament mondial, iar România ocupă locul 24 între ţările Uniunii Europene.

-Abandonul şcolar creşte an de an, una din cauze fiind prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii.

-Piata muncii are nevoie de muncitori calificaţi, în lipsa acestora nu putem avea o economie competitivă şi atractivă, care să genereze un nivel de trai decent.

-In 2003 aveam în şcoli profesionale 270.000 de elevi, astăzi abia avem 60.000.

Deşi avem olimpici, studenţi  şi absolvenţi care ne fac cinste, acasă şi în străinătate, performanţele lor nu pot ascunde situaţia dramatică în care se află 70% dintre elevii şi studenţii noştri.

Pentru toate aceste motive şi altele, o reformă a sistemelor de educaţie şi formare este absolut necesară.

Nici un ministru n-a avut determinarea să evadeze din dependenta faţă de structurile subordonate   Ministerului Educaţiei.

Ministrul Adrian Curaj şi-a asumat riscul să aducă experţi independenţi pentru evaluarea curriculară, experţi care au demonstrat societăţii inerţia şi lipsa de interes pentru soarta a 3,5 milioane de elevi, manifestată de instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei.

Acum rămâne să-şi  ducă la bun sfârşit misiunea asumată.

Cele trei programe de cadru curricular, realizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, trebuie retrase şi în locul lor să apară un alt cadru curricular, pornind de la propunerile grupului de experţi numit de ministrul Adrian Curaj prin Ordin de Ministru.

Dacă şi această şansă de modernizare a educaţiei se ratează sau amână, România este condamnată la încă mulţi ani de înapoiere şi plasare pe locuri ruşinoase în clasamente mondiale specifice.