Cazul Tunegaru arată hibele sistemului care alungă profesorii tineri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Profesoara de română va rămâne fără ore începând cu luna septembrie
Profesoara de română va rămâne fără ore începând cu luna septembrie

Profesorii care nu sunt titulari intră cu greu în sistem. Metodologia veche şi depăşită transformă sistemul de învăţământ într-o adevărată castă în care dezavantajate sunt cadrele didactice tinere, aflate la mâna funcţionarilor din inspectoratele şcolare.

Lipsa de transparenţă, sistemul învechit şi rezistenţa din partea profesorilor titulari sunt doar câteva dintre hibele sistemului educaţional, scoase din nou la suprafaţă în aceste zile, când profesoara de română Cristina Tunegaru, suplinitoare la Şcoala Generală nr. 95 din Capitală, a aflat că nu i se va prelungi contractul din luna septembrie a acestui an. „Acest caz, al profesoarei care a contrazis-o pe primarul general Gabriela Firea, arată că din păcate, ca suplinitor, trebuie să faci ciocul mic dacă vrei să intri în sistem şi să ai o şansă reală. Aceşti profesori suplinitori sunt o masă de manevră excelentă, fac compromisuri pentru a-şi practica profesia şi nu au niciun fel de independenţă. Aici este marea problemă”, a declarat pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Totul pleacă, de fapt, de la o acută lipsă de transparenţă, resimţită pe toate palierele. Profesori care ies la pensie, dar ale căror posturi dispar în neant, cadre didactice care îşi blochează posturile pentru a lucra în alte sisteme, dar cărora legea le permite să apeleze la astfel de tertipuri şi, în final, dorinţa de a ţine cu dinţii de un post şi de a nu lăsa locul profesorilor tineri, care să aducă un suflu nou la catedră, dar şi prospeţime în procesul de predare, în aşa fel încât elevii să fie mai apropiaţi de şcoală şi de ceea ce le oferă sistemul de educaţie.

 Suplinitorii, masa de manevră a inspectorilor şcolari

„E clar că sunt oameni în sistem cărora le convine ceea ce se întâmplă. Când s-a dorit o reformă reală, cea mai mare rezistenţă a venit chiar din partea profesorilor, a fost un biocot, iar cazul cu inspectorii şcolari care nu s-au prezentat la concurs e cel mai grăitor exemplu. Singura şansă este ca ministerul să vrea să îi lase pe aceşti profesori tineri să intre în sistem, să le dea o şansă reală. În prezent, faptul că autoritatea locală are un cuvânt de spus în privinţa suplinitorilor nu este un lucru bun. Fiecare suplinitor depinde, fără doar şi poate, de bunăvoinţa unui inspector şcolar, ceea ce este anormal”, a completat sociologul Mircea Kivu.

Concret, în învăţământ, la fel ca în sistemul sanitar, sunt posturi care rămân blocate ani întregi, a căror alocare nu se face după o metodologie transparentă. Iar cei care au de pierdut cel mai mult sunt suplinitorii, atrag atenţia experţii în educaţie. Alocarea locurilor în sistem se face mai degrabă după interesele directorilor de şcoli sau ale inspectorilor, avertizează specialiştii.

„Nu m-au inspectat, n-a venit nimeni să mă vadă la ore, să se intereseze de progresele elevilor mei, dar mă dau afară! Fără să întrebe părinţii sau elevii, fără să mă anunţe măcar, un funcţionar al inspectoratului a alocat din pix orele mele altui profesor. Şi m-am trezit scoasă din şcoală. Da, pot să facă asta în sistemul public în anul 2017. Eu am lucrat alături de elevii mei atât de frumos, am investit emoţional, am luptat şi am muncit pentru progrese uimitoare, neaşteptate care au surprins şcoala întreagă.Nimic din toate astea nu are relevanţă pentru inspectorat”, a scris profesoara pe pagina sa de Facebook.

Opiniile elevilor şi ale părinţilor, egale cu zero

În realitate, opinia elevilor şi cea a părinţilor nu cântăreşte aproape deloc, susţin reprezentanţii acestora. „În calitate de principali beneficiari ai sistemului, elevii ar trebui să aibă un rol important atunci când se decide ce cadru didactic le va preda. Din păcate, nu putem să ne implicăm  mai mult pentru că procedura este una foarte rigidă. Şi părinţii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”, a arătat, pentru „Adevărul”, Vlad Ştefan, preşedintele Consilului Naţional al Elevilor.

Iar efectele schimbării se văd în principal asupra elevilor, susţine şi Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi. „Când un profesor este schimbat, copiii sunt cei mai afectaţi, în special cei din ciclul primar, care sunt mai vulnerabili din punct de vedere afectiv. De aceea, este necesară o continuitate în ceea ce priveşte relaţia dascăl-elev”, a explicat Cristache, precizând că situaţia este aceeaşi chiar dacă în discuţie e vorba de un profesor titular sau de unul suplinitor.

„Profesorii care câştigă postul de titular şi-l pot bloca prin diverse metode: cei care se duc să lucreze în Ministerul Educaţiei îşi pot bloca posturile timp de 15 ani. De asemenea, dacă aplică pentru un concediu parental – perioada 2 ani sau concediu fără plată timp de 1 an. Aceeaşi perioadă este valabilă pentru aprofundarea studiilor doctorale.  Cadrele didactice îşi pot bloca posturile şi atâta vreme cât sunt la conducerea unui sindicat”, a completat şi Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.  ;

Ce zice legea

Potrivit metodologiei privind mobilitatea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, pentru anul şcolar 2017-2018, aprobată prin OMENCŞ cu nr. 5739/2016, cadrele didactice titulare aflate în restrângere de activitate au prioritate pentru ocuparea posturilor publicate faţă de cadrele didactice suplinitoare, care solicită continuitatea pe post.

Scandalul dintre Gabriela Firea şi profesoara de română

Profesoara Cristina Tunegaru a intrat în atenţia presei în luna ianuarie, când o postare publică pe contul său de socializare a devenit virală, după ce primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a decis să suspende cursurile din cauza viscolului, solicitându-le profesorilor să nu pună absenţe în acea perioadă. Profesoara a decis atunci să nu dea curs cererii edilului, motivând că „primarul nu are atribuţii de manager al procesului didactic”.

Reacţia Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti nu a întârziat să apară, aceştia precizând că declaraţiile Cristinei Tunegaru legate de înlăturarea din şcoală nu corespund realităţii. „Chiar dacă elevii s-au obişnuit cu un profesor la catedră, chiar suplinitor, nu se poate să rămână pentru că astfel s-ar crea un precedent şi foarte mulţi ar dori o asemenea rămânere pe post. Aceste mobilităţi ale cadrelor didactice sunt foarte clar reglementate prin metodologie. Ar insemna să încalc metodologia ca să iau o asemenea decizie (…)  nu pot schimba eu metodologia”, a declarat ministrul Educaţiei, Pavel Năstase.

Pe de altă parte, profesoara  susţine că ministrul este dezinformat. „Mulţumesc şi domnului Pavel Năstase pentru implicare şi aş vrea să îi transmit că este dezinformat. Pe postul pe care l-am ocupat «nu s-a întors» niciun titular; ar fi ipocrit să pretind continuitate pe un post rezervat”, a scris profesoara pe Facebook. Cristina Tunegaru a avut o reacţie critică şi faţă de acţiunea primarului la Şcoala 164 din Bucureşti, în contextul măsurilor de prevenţie faţă de jocul „Balena Albastră”, pe care a calificat-o drept un „show comunistoid
grotesc”.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite