Cîmpeanu: Nu cred că e de ajuns o lună pentru recuperarea materiei. Cum vor susţine elevii examenele naţionale?

FOTO Mediafax

Bineînţeles că nu este de ajuns. Elevii au pierdut 3 semestre, circa 15 luni, şi să recupereze toată materia într-o lună? Imposibil aşa ceva. Mai grav, recuperarea materiei pentru clasele terminale nu se va mai face niciodată. Generaţii pierdute. Problema care se pune acum este legată de susţinerea examenelor naţionale de absolvire. Cum se vor susţine, cu ce subiecte, pentru că nimeni nu ştie ce anume capitole a pierdut fiecare elev.

Situaţia actuală

O treime dintre elevi, circa un milion, nu a avut acces la învăţământul online, din motive ce ţin de absenţa logisticii necesare, a lor sau a şcolilor. O altă treime, deşi a avut acces la învăţământul online, n-a înţeles mare lucru din ce s-a predat, din cauza lipsei experienţei profesorilor şi elevilor cu acest tip de învăţământ. Evaluarea corectă şi continuă nu s-a desfăşurat, din motive lesne de înţeles. Au trişat ei studenţii de la drept, dar elevii de liceu. Aşa că profesorii, chiar cei pricepuţi şi bine intenţionaţi,  n-au avut un feedback continuu, pentru a-şi calibra şi eşalona eforturile. Doar o treime dintre elevi, în cel mai bun caz, au învăţat cu meditatori, cu ajutorul părinţilor, al rudelor pricepute, şi au reuşit să ţină pasul cu învăţământul online.

Disciplinele importante, matematica, fizica, gramatica sunt discipline „etajate”. Nu poţi înţelege unele capitole, dacă nu le-ai parcurs pe cele anterioare. Şi de aici a rezultat un deficit imens de înţelegere a materiei predate online.

Din absenţa evaluărilor au rezultat majoritatea mediilor de 9 şi de 10. Prea puţine de 8, fapt care i-a înfuriat pe elevii buni şi foarte buni, care se văd notaţi la fel cu codaşii claselor.

Ministrul Cîmpeanu mai subliniază o situaţie. În opinia dânsului există  un număr mare de elevi cu anxietăţi, deficit de atenţie sau dezechilibre emoţionale şi chiar sociale.  Cum se vor prezenta la examene aceşti elevi? Cu teamă şi neputinţă, care la vârsta lor îi va afecta şi mai mult.

Ce variante există pentru  examenele naţionale de anul acesta

Subiecte mai uşoare. Ministerul a publicat deja teste de antrenament, şi nu văd cum subiectele propriu zise ar putea fi mai uşoare. Un elev care dă Evaluarea Naţională (EN) a pierdut jumătate din clasa a VII-a şi aproape toată clasa a VIII-a. Din ce să i se dea subiecte, din clasa a V şi a VI-a? Ne facem de râs, dacă subiectele vor conţine doar înmulţiri şi operaţii aritmetice. Iar elevii vor putea riposta la subiecte mai grele: nu am făcut materia cuprinsă în aceste subiecte de examen.

Nici nu poţi şti ce materie a pierdut fiecare elev. În funcţie de funcţionarea învăţământului online şi de interesul elevilor, fiecare  are goluri specifice în înţelegerea materiei. Aşa că orice subiecte ai da, tot îi nedreptăţeşti pe unii dintre elevi.

Fraudarea examenelor. Comisiile de supraveghere şi corectare sunt din alte şcoli, nu-şi periclitează situaţia lăsându-i pe elevi să copieze. În anii trecuţi au fost anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi profesori pentru fraudarea examenelor. În 2013, în judeţul Giurgiu, 18 profesori şi directori au fost condamnaţi pentru acest tip de infracţiune. Cu supraveghere audio-video, cu elevii care povestesc acasă şi prietenilor ce s-a întâmplat la examen, presa află ce s-a întâmplat în şcoli şi scandalul se ridică la cer.

Înlocuirea examenelor cu mediile celor patru ani precedenţi. Este soluţia adoptată şi de alte ţări, oricum mai echitabilă în comparaţie cu examenele normale şi exigente. În primul rând este vorba de egalitatea de şanse. Despre ce egalitate vorbim dacă un milion de elevi n-au avut acces la învăţământul online? Iar alt milion, deşi a participat la acest tip de învăţământ, n-a înţeles mare lucru din ce s-a predat? Mediile anilor anteriori, deşi nu reflectă exact pregătirea elevilor, respectă mai mult egalitatea de sanse, comparativ cu examenele naţionale.

Se vor ţine examenele naţionale în condiţiile din anii trecuţi. În mod normal şi logic rezultatele vor fi catastrofale. Dacă elevii nu sunt lăsaţi să copieze, dacă li se dau subiecte precum cele din testele de antrenament, nu văd cum ar fi altfel de rezultate, după trei semestre de şcoală pierdute. Cel mai grav va fi după rezultatele la Bacalaureat. Dacă doar o treime dintre elevi va lua examenul de Bacalaureat, universităţile nu vor avea studenţi în anul întâi, în situaţia în care oricum numărul de studenţi s-a înjumătăţit. La liceu vor merge elevii care la EN iau orice notă, deşi nu văd cum să parcurgă liceul fără să fi făcut trei semestre de şcoală.

Abandonul şcolar

Mă aştept să crească îngrijorător. Este posibil ca înscrierea la examenele naţionale să fie mult redusă comparativ cu anii anteriori. Elevii, mai ales cei care termină gimnaziu, nu se văd capabili să susţină un examen dificil şi supravegheat audio-video. Şi în anii trecuţi au fost mulţi elevi care nu s-au înscris la examene, deşi nu a existat învăţământ online. Aceşti elevi absolvenţi de gimnaziu, precum şi cei care nu se vor înscrie la Bacalaureat, vor căuta să-şi găsească joburi în piaţa muncii, pentru asigurarea celor necesare traiului zilnic. Eventual vor pleca în ţări din UE, în căutarea unor joburi mai bine plătite. Se va crea un deficit mare de norme didactice la liceu si univesităţi, pe care nu-l văd acoperit. Posibil se va apela la concedierea cadrelor didactice, inclusiv în mediul universitar.

Toate acestea se suprapun unei realităţi aberante privind planurile cadru şi programele şcolare pe care le parcurg elevii din România. Am scris multe articole pe această temă dar fără niciun ecou la nivelul conducerii educaţiei. Ei sunt experţii, noi, ceilalţi, suntem proşti!

Iată ce povesteşte Narcisa Suciu, proaspăt întoarsă din Finlanda.

„În primul rând, pentru a vedea la ce nivel este Daria, fata mea, profesorul m-a rugat să-i duc un manual de matematică din România, iar când l-a văzut s-a îngrozit.

«Doamnă, dar ce nevoie au copiii să facă lucrurile astea în clasa a V-a? Astea sunt lucruri pe care copiii de aici le fac la liceu, dacă aleg matematica, dar până în clasa a IX-a copilul n-are nevoie de astfel de chestii, sunt inutile».

N-o spune „prostul” de Vlaston, o spune un profesor finlandez, Şi ca demonstraţia să fie completă, iată ce învaţă copiii noştri la biologie în clasa a V-a, manual aprobat de ministerul Educaţiei.

Biotop, factori abiotici, biocenoza, ecosistem, biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, fotosinteză, lanţuri trofice, reţele trofice, categorii trofice, descompunatorii, simbioză, camuflajul, mimetismul, crustacee, substanţe organice, germinare, larvă, nutrienţi, graminee, moluşte, virusuri, protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton, canibalism, debit, planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile, calcar, fosile, plaur, grind, fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, tăciunii, malurile, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Prima dată am semnalat aceste aberaţii în 2017. Nu s-a schimbat nimic de atunci. „Experţii” neamului din educaţie consideră că asta trebui să înveţe la şcoală un copil de 11 ani! Noi ceilalţi, „proştii” neamului, nu merită să fim băgaţi în seamă!