Bursierii României, blocaţi în ţară de incompetenţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autorităţile centrale au cheltuit şase milioane de euro, între 2004 şi 2006, finanţând studiile în străinătate pentru 150 de tineri cărora trebuiau să le asigure apoi locuri de muncă la instituţii de stat, unde să lucreze ca manageri. Formaţi la universităţi renumite din lume, tinerii au constatat, la revenirea în România, că instituţiile publice nu au nevoie de serviciile lor.

„De mai bine de 2 ani, de când s-au întors în ţară primii bursieri, instituţiile statului nu au fost în stare să-i plaseze în posturile în care ar fi putut juca rolul de vectori ai schimbării. CITEŞTE AICI cum vor să plece din ţară cei mai buni studenţi economişti, sătui de teoria inutilă

Citeşte şi:

Bursieră de 40.000 de euro, fără loc de muncă în ţară

Orizonturi Deschise: 100 de burse pentru masterat şi doctorat

Studenţii la psihologie şi medicină fac practică în spitalele nemţeşt

Tineri, formaţi la cele mai bune universităţi din lume, au fost trataţi cu indolenţă şi indiferenţă. Majoritatea bursierilor şi-au respectat cu vârf şi îndesat contractele pe care le-au semnat", a spus Simion Ilie, fost bursier la Universitatea „Paul Sabatier" din Toulouse-Franţa şi preşedintele asociaţiei înfiinţate de tineri pentru a-şi apăra interesele.

Niciun bursier angajat

Programul Bursele „Guvernul României" a fost înfiinţat în 2004 printr-o lege care prevedea formarea de manageri care să lucreze în instituţiile publice.

Bursa se aloca la începutul fiecărui an de studii, iar tinerii între 18 şi 25 de ani care beneficiau de bani trebuiau să obţină minimum calificativul „bine" la universităţile unde învăţau. În caz contrar, fondurile erau retrase. Pentru a primi bursa de 20.000-30.000 de euro pe an, tinerii au fost obligaţi de autorităţi să semneze un contract prin care se angajau că la finalizarea studiilor, să se întoarcă în ţară pentru a lucra în sectorul public pentru o perioadă de 3-5 ani.

În caz contrar, tinerii sunt obligaţi să restituie statului suma aferentă bursei. În total, au plecat la studii în străinătate 150 de tineri, dar niciunul dintre aceştia nu s-a angajat până acum la stat, aşa cum prevedea contractul. Mai mult decât atât, absolvenţii au urmat
cursuri de funcţionari la Institutul Naţional de Adminstraţie (INA), care au fost plătite tot din fondul de burse. Nu s-au putut angaja însă nici în aceste condiţii.

„S-au lovit de o prevedere legală, prin care se spunea că, pe lângă cursurile de la INA, trebuiau să mai urmeze alte cursuri prin care să suplinească într-un fel lipsa de experienţă", a spus Maria Jianu, de la Agenţia de de Credite şi Burse în Străinătate.

Pentru că legea nu prevedea cine va da banii pentru organizarea cursurilor, unii studenţi, odată întorşi acasă şi fără vreo perspectivă de angajare, au dat în judecată Ministerul Educaţiei, iar în prezent sunt în proces. Ei cer ca perioada în care au fost ţinuţi pe tuşă să fie scăzută din perioada de muncă pe care bursierul trebuia să o presteze pentru statul român.

Top ţări burse

Cei mai mulţi dintre bursierii Guvernului României suntîn Marea Britanie (74),în SUA (23), Franţa (11),Germania (10), Olanda (9),Italia (8).

„Am ales bursa cu cele mai multe obligaţii"

Un alt bursier este Cristian Balaban, care a învăţat la Universitatea din Hamburg, Germania. Cristi spune că, în momentul în care a fost ales de Guvern, mai primise o bursă, tot în Germania. „Dar am ales greşit, pe cea cu un contract total dezechilibrat şi cu obligaţii multe şi grele", spune Cristian.

În prezent, el lucrează ca project manager la o firmă germană de dezvoltări imobiliare, job pe care şi l-a găsit singur. De altfel, în timpul studenţiei sale din Germania tânărul a avut mai mult de 20 de joburi diferite şi chiar o mică afacere. Nu e prea optimist în privinţa situaţiei din România şi speră că peste cinci ani se va afla într-o ţară care le va oferi copiilor lui o educaţie mai bună.

„Şcoala de la noi are un mare defect: nu te dezvoltă personal, ci doar intelectual. Dar pentru că este de modă veche, cu multă teorie îndesată cu forţa în studenţi, şcoala de la noi te poate pune în avantaj într-un sistem care nu pune accentul pe teorie, dar care are nevoie de ea la un moment dat", a spus Cristian.

„Ar trebui dezlegaţi de contract"

Legea prevede ca absolvenţii burselor Guvernului României să fie monitorizaţi de o comisie formată din 15 persoane de la mai multe ministere şi instituţii.

Comisia este condusă de un preşedinte numit pe patru ani. De jumătate de an, comisia nu are oficial un preşedinte, deşi reprezentanţii de la Ministerul Educaţiei spun că preşedintele ar fi Luca Iamandi, rectorul Academiei de Poliţie din Bucureşti. Ultimul preşedinte al comisiei care s-a ocupat de Bursa „Guvernul României" a fost Ioan Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice.

Profesorul susţine că, pentru rezolvarea situaţiei acestor tineri „programul trebuie închis, iar absolvenţii trebuie dezlegaţi de contract". El a adăugat că studenţii care sunt acum în străinătate trebuie să primească banii la timp pentru a-şi putea termina studiile. „Iar la contractul de studiu trebuie ataşată o anexă prin care să-i lase să se angajeze oriunde în România, indiferent că e la stat sau la privat", a spus Ioan Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice.

Radu Oprea, bursier român, alături de profesorul său, în timp ce era la Los Angeles (SUA)

image

"Experienţa mea din SUA nu e apreciată la nivelul conducerii Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. Funcţiile de conducere se dau pe criterii politice până la cel mai mic post de director adjunct."
Radu Oprea
bursier

"Până la Guvernul Boc, comisia s-a întrunit de câte ori a fost nevoie. Programul destinat bursierilor a fost sistat acum trei ani din lipsă de studenţi, nu au mai existat tineri interesaţi."
Ioan Roşca
 rector ASE

"Statul român nu a pierdut şi nu va pierde niciodată o investiţie pe care a făcut-o în inteligenţa unor tineri modeşti, dar valoroşi. Această investiţie s-a întors deja înzecit statului român. "
Simion Ilie
fost bursier

Tinerii sunt consideraţi prea calificaţi pentru un job

Ariadna Petri, 23 de ani, a făcut studii internaţionale şi economice la Universitarea Westminster din Marea Britanie. Ea face parte din prima generaţie de bursieri. După ce a terminat studiile, s-a întors în România cu gândul de a urma cursurile de administraţie ale INA, dar ele nu au mai avut loc. A stat un an după care a încercat să se angajeze singură.

„Problema este foarte încurcată pentru că ei mă pot chema la post în orice moment, oriunde aş fi eu. Am încercat să mă angajez, dar tot timpul mi s-a spus că sunt supercalificată", explică Ariadna.

Ariadna Petri îşi termină masteratul în Spania

image

Radu Simionescu, 22 de ani, este bursier al Universităţii din Manchester, Marea Britanie, unde studiază Ştiinţele Politice şi Relaţiile Internaţionale. Tânărul spune că, până acum, nu i s-a oferit niciun loc de muncă. „Eu pentru România reprezint schimbarea, dar principalul meu obstacol în momentul de faţă este supracalificarea. Ţinând cont de faptul că suntem într-o perioadă de criză, cred că o să fie destul de greu să-mi găsesc un loc de muncă", mai spune Radu.

Simion Ilie, 31 de ani, reprezentantul asociaţiei tinerilor absolvenţi, arată că mulţi dintre ei s-au implicat în alte proiecte sau chiar au emigrat pentru că în România nu s-au putut angaja nicăieri. „Vreau să fac o precizare foarte importantă. Statul român nu a pierdut şi nu va pierde niciodată o investiţie pe care a făcut-o în inteligenţa unor tineri modeşti, dar valoroşi. Aceasta investiţie s-a întors deja înzecit statului român prin acţiunile fiecărui bursier, chiar dacă el se află în ţară sau în străinătate", a mai spus Simion.

Funcţiile se dau pe criterii politice 

Radu Oprea este un alt tânăr bursier, dar care a avut noroc. În 2008, după ce s-a întors de la studiile făcute la Universitatea Pepperdine, din Los Angeles-SUA, şi-a găsit un loc de muncă la stat. De fapt, s-a reîntors la vechiul său loc de muncă avut înainte de plecarea din ţară. „Am urmat cursurile la de administraţie care erau prevăzute în contract, dar am aflat că mai trebuie să fac alte cursuri de management care nu s-au mai ţinut", povesteşte Radu.

El adaugă că experienţa din America nu e apreciată în România. „Funcţiile de conducere se dau pe criterii politice până la cel mai mic post de director adjunct. În funcţie de banii pe care îi voi câştiga voi decide anul viitor dacă rămân în România sau nu", a conchis el.

" Problema este foarte încurcată pentru că ei mă pot chema la post în orice moment, oriunde aş fi eu. "
Ariadna Petri
fost bursieră

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite