Bacalaureatul Internaţional, „paşaport“ pentru străinătate

Bacalaureatul Internaţional, „paşaport“ pentru străinătate

Liceenii care obţin o diplomă de Bacalaureat Internaţional se pot înscrie la orice universitate din ţările care fac parte din acest program                                                                                                  FOTO: Reuters

În timp ce abia jumătate dintre liceenii din instituţiile de stat româneşti reuşesc să promoveze Bacalaureatul naţional, există deja câteva mii de tineri din şcoli private care au obţinut diploma de Bac Internaţional, care este recunoscută la nivel mondial. În ţară încă nu e recunoscută automat, un proiect de lege în acest sens urmând a fi pus pe masa Parlamentului anul viitor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Studiază şase materii de cultură generală, de la limba maternă şi limbi străine, până la ştiinţe socio-umane, exacte, ale naturii şi chiar arte, la alegere. Fac obligatoriu un stagiu de voluntariat, după inima lor, şi predau la final un eseu. Trebuie să arate că tot ceea ce au învăţat în ultimii doi ani de liceu le-a oferit suficiente abilităţi încât să se descurce oriunde în lume, mai ales că au avut parte de cursuri şi examene într-o limbă străină. Evaluarea este externă, internaţională, iar plagiatul – exclus.

Acesta ar fi, pe scurt, programul de Bacalaureat Internaţional (IB), vechi de peste 45 de ani şi utilizat acum în România de trei şcoli private din Capitală: Şcoala Internaţională Americană din Bucureşti, Şcoala Internaţională Mark Twain şi, mai nou, Şcoala Europeană. Însă doar primele două se pot lăuda cu câteva generaţii de absolvenţi.

Program destinat iniţial copiilor de diplomaţi

Destinat iniţial copiilor de diplomaţi, programul nu este însă recunoscut de Ministerul Educaţiei şi cei care vor să studieze la o facultate din ţară trebuie să treacă prin procesul de recunoaştere a diplomei, ca şi cum ar fi studiat peste hotare.

O iniţiativă legislativă de recunoaştere a acestui tip de Bac va fi depusă în Parlament, având-o ca iniţiator pe deputatul PSD Cătălina Ştefănescu, care susţine că deocamdată proiectul se află în faza de dezbatere, urmând ca după aceea să fie introdus în comisiile parlamentare.

Un astfel de program presupune însă costuri destul de ridicate, în special pentru şcoala care vrea să se acrediteze, costuri ce pot ajunge şi la aproape 10.000 de euro în total, incluzând cursurile de pregătire şi de actualizare a informaţiilor despre programul internaţional. Iar elevii trebuie să achite în jur de 500 de euro, taxa de înscriere şi de examinare de la final. Taxele detaliate se găsesc pe site-ul Organizaţiei de Bacalaureat Internaţional, care a acreditat până acum programele sale în aproximativ 3.500 de şcoli din 144 de ţări ale lumii.

Absolvenţi admişi peste hotare

Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti oferă acest program din 1997 şi, de atunci, numărul absolvenţilor a variat de la 10 la aproape 50 pe an, spune Cătălina Gărdescu, Manager of Admissions and External Relations. În jur de 70% dintre elevii şcolii sunt străini şi vizează universităţi străine, dorite de altfel şi de tinerii români care studiază pe modelul internaţional.

„Această diplomă certifică standardele ridicate ale competenţelor absolvenţilor IB, le oferă noi oportunităţi ca viitori membri ai pieţei muncii şi reprezintă ,«paşaportul» către universităţi de renume, acest tip de bacalaureat fiind recunoscut şi apreciat în toată lumea“, spune şi Sanda Sava, Director Academic la Şcoala Internaţională Mark Twain.

Absolvenţii IB ai Şcolii Americane au ajuns după absolvire la universităţi din SUA, Canada, foarte mulţi în Marea Britanie, dar şi în alte oraşe mari din Europa, precum Paris, Elveţia, Olanda sau Austria.

Diferenţa faţă de Bac-ul naţional

„Bac-ul este un examen pentru care elevii se pregătesc prin multă memorare şi reţinere de informaţie în special în clasa a XII-a, obţinând note numerice care le arată mai mult sau mai puţin valoarea adevărată sau pur şi simplu modul în care au redat o informaţie la un anume moment din viaţa lor. IB este un program de doi ani, în care elevii se pregătesc, discută cu coordonatori de programe, învaţă să-şi redacteze lucrări, dau examene de simulare, iau note care să le prezică succesul sau insuccesul, scriu eseuri, fac serviciu în favoarea comunităţii şi multe alte proiecte, toate ducând la formarea unui profil care să reprezinte rezultatul anilor de studiu“, este de părere Gărdescu.

Birocraţie pentru cei rămaşi acasă

La Şcoala Internaţională Mark Twain, una dintre cele trei instituţii private acreditate să ofere Bacalaureatul Internaţional în România, din 2008, patru generaţii, adică 55 de elevi, au absolvit acest program complex de studiu. Şi aici, cum era de aşteptat, cei care au obţinut această diplomă internaţională au ales, în marea lor majoritate, să plece peste hotare, în ţări precum Marea Britanie, SUA, Olanda, Elveţia, Germania, Austria, Spania. 

Există şi absolvenţi de la Mark Twain care au ales să rămână în România, însă aceştia au fost nevoiţi să ceară echivalarea diplomei de Bac Internaţional la Serviciul de Echivalare şi Recunoaştere a Diplomelor, şcoala făcând demersuri în acest sens​, ​pentru ​ca ei s​ă ​poată ​studia la Politehnică – Aeronave, la ASE, la Facultatea de Construcţii, Arte plastice sau chiar la Drept.

Ca atare, „ar fi binevenită recunoaşterea prin lege a acestui tip de bacalaureat în sistemul românesc“, susţine şi Orlandina Bulie, Director adjunct la Mark Twain şi formator al International Baccalaureate. „Universităţile ar fi astfel informate referitor la particularităţile programelor, iar admiterea elevilor cu Bac internaţional ar deveni mai facilă, deoarece nu ar mai fi nevoie de echivalarea diplomei şi nici de prezenţa conducerii şcolii la universitatea la care absolventul doreşte să se înscrie, pentru a furniza detalii despre acest tip de bacalaureat“, conchide Bulie. 

Temerarii din învăţământul public aşteaptă să apară cadrul legal

Sistemul inovativ al Bac-ului Internaţional a atras şi reprezentanţii şcolilor publice din România, care depind însă foarte mult de recunoaşterea acestui program de Ministerul Educaţiei, pentru a putea susţine cel puţin plata profesorilor.

În prezent, Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“ din Călăraşi este prima şi singura şcoală publică din România acreditată IB, din anul 2009, după doi ani de muncă şi investiţii susţinute de mediul privat. Un demers similar a fost pornit şi de Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Rm. Vâlcea, însă acolo lucrările s-au oprit pe la jumătatea procesului de acreditare, în aşteptarea unei decizii oficiale.

Profesoara Adela Barz, cea care s-a ocupat de introducerea Bac-ului Internaţional la  Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“ din Călăraşi, spune că procesul de acreditare a fost extrem de dificil şi că au avut nevoie de fonduri private pentru plata taxelor de acreditare, însă efortul a fost destinat elevilor de elită din oraş. 

„Avem mulţi olimpici în liceu şi am discutat şi cu ei, şi cu părinţii lor să facem o clasă de 25 de elevi care să urmeze acest program internaţional pentru a le da o şansă de a studia unde merită, la universităţi de renume din străinătate. Sunt elevi cu potenţial, dar care nu au bani“, explică aceasta. Banii pentru taxele elevilor ar veni de la sponsori, însă există problema cu plata profesorilor, de aceea ar fi nevoie de recunoaşterea prin lege a acestui program, susţine Barz.

Dacă un astfel de program ar fi recunoscut la nivel naţional, ar însemna o spargere a curriculumului învechit de acum şi schimbarea arhitecturii sistemului românesc de educaţie.

Marian Staş, trainer şi profesor

Marian Staş, trainer, profesor şi cel care facilitează introducerea acestui program în România prin Asociaţia Clubul Liderii Mileniului Trei, spune că un astfel de sistem introdus la nivel naţional ar revoluţiona educaţia din România, pentru că „elevii nu ar mai învăţa pentru note sau teste, ar avea şapte materii, cu tot cu acel curs de Teoria cunoaşterii, în loc de 17, deci pot aprofunda materia şi introduce setul de competenţe transversale“.

Criterii dificile de acreditare

„Este nevoie de un nou management şcolar şi educaţional, de parteneriate viabile, de soluţii ingenioase. Cu toţii ne dorim să mergem spre o şcoală redată comunităţii, racordată la realităţile lumii de azi. Programul Bacalaureat Internaţional – Diploma Program (IB/DP) reprezintă posibilitatea elevilor noştri de a se dezvolta ca indivizi într-o societate supusă globalizării şi o precondiţie pentru a asigura participarea activă a individului în societatea modernă“, spune şi Ana Maria Arişanu, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Rm. Vâlcea.

Pentru a putea introduce acest program în liceele din România, este nevoie de acreditare din partea organizaţiei Bacalaureat Internaţional şi presupune, în afară de plata taxelor, şi un întreg proces de schimbare, de la materia predată după un alt sistem, până la pregătirea unui alt tip de dascăl, capabil să predea cursuri ce combină mai multe materii, transdiciplinare, şi într-o limbă străină. Dascălii români susţin că procesul este unul foarte riguros şi necesită verificarea şi aprobarea din partea evaluatorilor străini ai organizaţiei.

Cu toţii ne dorim să mergem spre o şcoală redată comunităţii, racordată la realităţile lumii de azi.

Ana Marian Arişanu, director Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea 
 

Modelul internaţional

Programul Bacalaureatului Internaţional cuprinde nu doar etapa finală, din clasele a XI-a şi a XII-a, care înseamnă obţinerea diplomei internaţionale, ci şi alte două niveluri, Primary Years Programme (Programul Anilor Primari) şi Middle Years Programme (Programul Anilor Gimnaziali), acoperind astfel educaţia copiilor de la 3 la 19 ani. 

Programul de Diplomă (DP), cum este numit ultimul nivel, se desfăşoară pe durata a doi ani, timp în care elevii studiază simultan şase materii, trei la nivel avansat (240 de ore fiecare) şi trei la nivel standard (150 de ore fiecare), la alegere din cele şase grupe: Limbă şi literatură română/maternă, Limbi străine, Individ şi Societate (materiile socio-umane), Ştiinţe, Matematică şi Arte. Matematica este disciplină obligatorie şi ca excepţie se poate opta pentru o a doua disciplină din grupele 2-5 în locul grupei 6 - Arte.

Fiecare disciplină este evaluată atât intern, de profesorii români, prin prisma elaborării unor lucrări experimentale, proiecte sau lucrări de laborator, cât şi extern, prin susţinerea examenelor finale scrise pentru fiecare disciplină în parte, notate de evaluatori străini.

Atât predarea, cât şi evaluarea elevilor are loc exclusiv în limba engleză. De asemenea, acest program conţine şi un „nucleu extracurricular“, ce presupune activităţi artistice, sportive şi servicii în folosul comunităţii, combinate cu un curs de teoria cunoaşterii, prin care explorează natura cunoaşterii abordând toate disciplinele studiate. 

La final, elevii trebuie să redacteze un eseu de 4.000 de semne pe o temă de cercetare de interes personal, cu ajutorul unui profesor coordonator în funcţie de subiectul ales, în care trebuie să utilizeze atât informaţiile teoretice de la curs, cât şi experienţa personală câştigată ca voluntari în afara orelor de curs. Notele la evaluările de la Bac-ul Internaţional variază de la 1 la 7, iar la final elevii pot obţine cel mult 45 de puncte.


Bacalaureatul Internaţional (IB). Bun pentru România!

15 iunie 2009: C.N. "Barbu Ştribei" din Călăraşi devine prima (singura, până azi) şcoală de stat din România acreditată pe Bacalaureat Internaţional (IB) - un rezultat excepţional pentru prestigiosul liceu. De atunci, procesul firesc al dezvoltării alternativei în şcolile publice bate pasul pe loc, sufocat în mâlul politicii meschine otrăvite de incompetenţă şi impostură. Bilanţ SMART: în 2013, ZERO şcoli publice din România oferă programele IB!

Proiect de lege pentru introducerea Bacalaureatului Internaţional şi în liceele de stat din România

Parlamentarii pregătesc un proiect de lege pentru Bacalaureatul Internaţional, care, în prezent, se poate organiza mai mult  în şcolile private din România şi mai puţin în cele de stat, din cauza birocraţiei. Proiectul de lege iniţiat de deputatul Cătălina Ştefănescu (PSD) ar crea un cadru legal clar, care să rezolve problema birocraţiei în acest caz.

DEZBATERE Cât de pregătită este şcoala profesională să primească elevii slabi, din 2015. Noutăţile de anul viitor

Din 2014, elevii care termină clasa a VIII-a nu mai sunt obligaţi să meargă la liceu. Ei pot alege şcoala profesională, unde vor ajunge automat, din 2015, cei care nu vor avea o medie de admitere peste 5. Specialiştii susţin că învăţământul profesional trebuia reformat înainte de această măsură. Ministrul Educaţiei a mai anunţat şi alte modificări în educaţie, de anul viitor.

Citiţi şi:

Legea Educaţiei, modificată: învăţământ obligatoriu de 11 ani şi clasa a IX-a la liceu. Admitere şi Bac după modelul testelor PISA, abia din 2019

Notele obţinute în liceu nu vor mai fi luate în calcul pentru admiterea la facultate din 2014

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un  pas înapoi (I)

OUG de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, un pas înapoi (II)

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: