BAC-ul diferenţiat: ce este, când vom avea şi cum se va desfăşura

Fără o reformare curriculară, ideea BAC-ului profesional nu rămâne decât un mecanism de acordare a unei diplome care nu înseamnă nimic pentru absolvenţii de liceu, atrag atenţia experţii în Educaţie. Ecaterina Andronescu dă asigurări că acesta nu va fi introdus până în anul şcolar 2020-2021.

Ideea unui Bacalaureat diferenţiat este tot mai discutată în ultima perioadă, ultima oară fiind adusă în discuţie chiar de actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Specialiştii în domeniu susţin propunerea, însă atrag atenţia că acesta ar trebui constituit în baza unui curriculum adecvat, conectat la nevoile pieţei muncii.

„De-alungul ultimilor ani s-au adunat sute de mii de tineri care nu au luat BAC-ul şi care, ulterior, nu au putut să se angajeze. Oriunde se duc, recruiterul le cere diploma de BAC. Vorbim de un mecanism practicat de majoritatea angajatorilor. Şi-atunci, noi vrem să le dăm o şansă şi acestora.

Practic, elevii de la tehnologic vor putea să dea Bacalaureatul Profesional în locul celui Teoretic. Astfel, le asigurăm o diplomă ce-i va ajuta la angajare, dar le şi facilităm accesul la următorul nivel de formare profesională (exemplu: şcoli postliceale). Subliniez că pentru tinerii care vor să urmeze o facultate, va rămâne obligatoriu BAC-ul Teoretic“, a detaliat pentru „Adevărul“ ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Oficialul a adăugat că BAC-ul Profesional nu va fi implementat în anul şcolar 2019-2020, ci probabil de anul următor.

Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului  educaţional din România pentru că sunt singurii şcolari de la care cerem două lucruri: să ia Bacalaureatul, dar şi să termine cu calificare de nivel 4.

Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, este de părere că Bacalaureatul Profesional poate fi o metodă prin care să uşurăm procesul de învăţare pentru elevii din liceele tehnologice. „Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului  educaţional din România pentru că sunt singurii şcolari de la care cerem două lucruri: să ia Bacalaureatul, dar şi să termine cu calificare de nivel 4. Cei de la teoretic nu au această presiune, iar elevii de la şcolile profesionale termină doar cu calificare de nivel 3”, explică Vişoianu.

Miza trebuie să fie calificarea tinerilor

Expertul mai susţine că miza tuturor dezbaterilor şi politicilor din învăţământul profesional ar trebui să fie „calificarea tinerilor pentru a face munci cu valoare adăugată mare”. „Un astfel de obiectiv va fi îndeplinit prin învăţarea teoretică combinată cu cea practică (minimum 50%), pe rute flexibile care să permită treceri uşoare de la calificarea de nivel 3 (şcoala profesională), la cea de nivel 4 (liceu tehnologic). Dar, mai ales, este nevoie de clarificarea calificării de nivel 5 (şcoli de maiştri, şcoli postliceale) care înseamnă învăţământ terţiar non-universitar. Acestea pot continua cu nivelul 6, în facultaţi de ştiinţe aplicate“, a completat preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.

Mai întâi trebuie schimbat curriculumul

La rândul său, Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, scrie pe Blogurile Adevărul că ideea nu este rea, dar mai întâi trebuie reformat curriculumul pentru învăţământul tehnologic. „Curriculumul necesar liceului tehnologic este total diferit faţă de ce avem în prezent. El trebuie introdus din clasa a IX-a şi să fie axat pe instruirea practică. De aici aprecierea că abia peste 5 ani va fi posibil un Bacalaureat Profesional. Meserii precum depanatori computere, electronişti auto, mecanici întreţinere maşini şi utilaje nu pot fi învăţate în 2-3 ani. Acestea necesită cunoştinţe aprofundate de informatică, fizică, electronică, electrotehnică, mecanică etc, nu de istorie, geografie, biologie, literatura română“, este de părere Vlaston.

Pe de altă parte, expertul o învinuieşte pe Ecaterina Andronescu pentru faptul că  „un milion de elevi au făcut liceul degeaba“. „În 2003 aveam 290.000 de elevi în şcoli profesionale, când domna Andronescu a decis desfiinţarea lor, înlocuindu-le cu Şcolile de Arte şi Meserii (SAM). După un an, elevii de la SAM au primit dreptul să treacă printr-un Bacalaureat fraudat şi să intre la universităţi, pentru a îmbogăţi fabricile de diplome universitare. În 2009 a desfiinţat de facto şi SAM-urile, liceul rămânând singurul traseu educaţional pentru toţi elevii. Indiferent de resurse, de înclinaţii, talente, toţi liceenii învăţau integrale, derivate, fizică cuantică şi teorie literară. Rezultatul: un milion de elevi au făcut liceul degeaba. Şi tot doamna Andronescu, care a eşuat reforma educaţiei, face acum o nouă reformă“, conchide Vlaston.

Marian Staş: Bacalaureatul este o maşinărie de făcut bani

De cealaltă parte, specialistul în Educaţie Marian Staş spune că până nu vom avea o arhitectură curriculară conectată la nevoile din viaţa reală, Bacalaureatul nu reprezintă decât o maşinărie de făcut bani prin meditaţii. „La ora actuală, BAC-ul nu evaluează nicio competenţă raportată la piaţa muncii şi societatea în care trăim. Din punctul meu de vedere, dacă un elev a terminat 12 clase ar trebui să se poată angaja ca muncitor. Oricum diploma de BAC nu oferă nicio certitudine despre abilităţile tânărului. Cât despre înscrierea la facultate, consider că ar trebui să se bazeze strict pe un examen organizat de universitate, dar bine pus la punct“, opinează Staş.