Bac 2022. Cum trebuie rezolvat un subiect la Limba şi literatura română

Foto> Arhiv[

Profesorul Bogdan Cristea atrage atenţia pe blogul său asupra unor detalii de rezolvare a subiectelor la Limba şi literatura română, atât pentru profilul Real, cât şi pentru cel Umanist.

Luni, 20 iunie, începe prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2022 – proba de Limba şi literatura română. Profesorul Bogdan Cristea dă detalii pe blogul său de rezolvare a subiectelor la Limba şi literatura română. 

Profesorul subliniază că fiecare formulare, fiecare modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor se punctează. 

”Răspunsurile trebuie să fie la obiect, fără a divaga de la cerinţa exerciţiului. Sensul din text al unei expresii sau secvenţe trebuie să fie explicat contextual, nu în sensul lui general”, explică profesorul.

Totodată, adaugă acesta, atunci când se cere viziunea scriitorului asupra unei problematici, ar fi bine ca elevii să recitească cu atenţie textul şi să facă o sinteză a acestei viziuni. ”Singura cerinţa care vă cere să valorificaţi răspunsul cu un citat este exerciţiul trei, în restul, dragii mei elevi, relaxare totală, aveţi grijă la înţelegerea textului şi a cerinţelor. Ţineţi cont de sensul cuvintelor: MENŢIONAREA, PRECIZAREA, JUSTIFICAREA RĂSPUNSULUI CU O SECVENŢĂ, EXPLICAREA şi PREZENTAREA. În ceea ce priveşte exerciţiul 5, aveţi grijă la respectarea precizării numărului de cuvinte, la corectitudinea exprimării, la ortografie şi la punctuaţie. 

Recomand ca răspunsurile date să nu se bazeze numai pe reproducerea ad litteram a cuvintelor autorului respectiv, ci să comentaţi cu propriile cuvinte ce a vrut să comunice acesta. Este un tip de Bacalaureat care urmăreşte în primul rând înţelegerea corectă şi adecvată a textului”, mai spune Bogdan Cristea.

În cazul textului argumentativ, adaugă specialistul, trebuie ca elevii să nu uite utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: ”E recomandabil să se întocmească un plan al textului argumentativ în care să se precizeze ipoteza (cu cele două argumente aduse pe scurt), argumentele detaliate şi concluzia (pe ciornă, vă rog, faceţi schema)”.

Foarte important: unul dintre argumente trebuie susţinut şi valorificat cu exemplu din text, iar cel de-al doilea argument poate fi şi din cultura generală sau din experienţa culturală.

Sfaturi pentru Subiectul al II-lea

Repetaţi curentele literare, genurile literare, perspectiva narativă, mijloace de caracterizare a personajului, trăsăturile de caracter, rolul modurilor de expunere (dialogul), explicarea figurilor de stil şi identificarea lor, identificarea motivelor literare, rolul indicaţiilor scenice şi perspectiva narativă. 

Valorificaţi textele, îmbinaţi teoria literară cu exemple din text. 

”La Subiectul al III-lea ar fi bine să se realizeze o introducere în epoca şi în curentul respectiv, reliefându-se importanţa scriitorului şi ce aduce acesta nou în literatura epocii contemporane lui. Fără prea multe detalii, nu interesează pe nimeni viaţa autorului, ci o scurtă introducere. 

La particularităţi ale unui text epic, liric sau dramatic, e indicat să se prezinte două trăsături care fac posibilă încadrarea operei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice-2p; numirea a două trăsături ale perioadei, curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate 2p. ; evidenţierea celor două trăsături, prin valorificarea textului 2p. De asemenea, comentarea a două secvenţe relevante pentru tema operei, aici, veţi primi 6p. , pentru precizarea temei, 2p. iar pentru comentarea adecvată, 4p. Nu în ultimul rând, câte 3p. pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj semnificative pentru opera studiată. Analiza fiecărui element ales, justificând relevanţa acestuia pentru specie. 

În ceea ce priveşte particularităţile unui personaj, relaţia dintre două personaje, aveţi grijă să aveţi o introducere, prezentarea autorului şi a operei, încadrarea acesteia în curentul literar adecvat, desigur, schematic; prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului/personajelor ales din textul narativ/dramatic studiat; evidenţierea unei trăsături a personajului/a personajelor prin două episoade/citate/secvenţe comentate; prezentarea a două scene de unde reiese relaţia celor două personaje; prezentarea a două elemente de compoziţie (vă recomand caracterizarea directă şi indirectă şi titlul sau ce credeţi voi, dar modalităţile de caracterizare sunt esenţiale pentru acest tip de eseu). 

Pentru conţinutul eseului se primesc 18 puncte, iar pentru redactare 12 puncte. 

-existenţa părţilor componente-introducere, cuprins, încheiere-1p.

-logica înlănţuirii ideilor-1p.

-abilităţi de analiză şi de argumentare-3p.

-utilizarea limbii literare-2p.

-ortografia-2p.

-punctuaţia-2p.

-aşezarea în pagină, lizibilitatea-1p. 

Atenţie! Punctajul maxim pentru redactare se acordă doar dacă eseul respectă cerinţa de 400 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.