Bac 2020. Rezolvarea subiectelor la Geografie
0
Subiectele pe care le-au avut de rezolvat absolvenţii de clasa a XII-a care au susţinut proba scrisă la Geografie nu au avut un grad mare de dificultate, susţin profesorii.
Prof.dr. Ioan Mărculeţ, (foto jos) cadru didactic la Colegiul Naţional ”I.L.Caragiale” din Bucureşti, a oferit pentru ”Adevărul” rezolvarea subiectelor la Geografie.
SUBIECTUL I evaluează cunoştinţele referitoare la Geografia Europei, majoritatea cerinţelor (punctele A - D) făcând apel la observarea, citirea şi interpretarea Hărţii Politice a Europei.
Punctul A, alcătuit din itemi cu răspuns scurt, solicită precizarea unui nume de stat (ţară) şi a unui nume oraş-capitală. Răspunsurile corecte:
1. G - Franţa;
2. 12 - Oslo.
Punctul B este alcătuit din itemi de completare. Răspunsurile corecte:
1. 13;
2. Danemarca;
3. Belgrad.
Punctul C este format din itemi cu alegere multiplă, cu un răspuns corect şi trei distractori. Variantele corecte:
1. d; 2. a; 3. a; 4. a; 5. c.
Punctul D, item de tip eseu nestructurat, solicită identificarea a trei deosebiri între clima statului marcat cu C (Italia) şi clima statului marcat cu D (Marea Britanie) şi prezentarea lor comparativă. Variante de răspuns:
1. în statul marcat cu C tipul de climă este subtropical (mediteranean), iar în statul marcat cu D este temperat-oceanic;
2. în statul marcat cu C verile sunt calde şi uscate iar iernile blânde şi ploioase, în timp în statul marcat cu D verile sunt răcoroase şi ploioase iar iernile blânde;
3. în statul marcat cu C precipitaţiile medii anuale sunt de 400 - 1.000 de mm, în timp ce în statul marcat D depăşesc 1.000 de mm.
Punctul E solicită identificarea şi precizarea a două cauze care au determinat defrişări masive în Europa. Răspunsuri posibile:
- pentru obţinerea terenurilor agricole;
- pentru valorificarea lemnului în industrie şi construcţii;
- pentru extinderea aşezărilor umane.
SUBIECTUL II evaluează cunoştinţele acumulate pentru Geografia României, majoritatea cerinţelor (punctele A - D) făcând apel la observarea, citirea şi interpretarea Hărţii României.
Structura acestui subiect este asemănătoare cu cea a Subiectului I.
Punctul A solicită precizarea unui nume de oraş şi a unui nume de râu.
1. 10 - Suceava;
2. 4 - Olt.
Răspunsurile la punctul B sunt:
1. Ialomiţa;
2. E;
3. Arad.
Variatele corecte pentru punctul C sunt:
1. d; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c.
Punctul D, item de tip eseu nestructurat, solicită identificarea a trei deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Grupa Parâng) şi relieful unităţii marcată H (Câmpia Olteniei/Sectorul Vestic al Câmpiei Române) şi prezentarea lor comparativă. Variante de răspuns:
1. unitatea marcată cu A s-a format prin încreţire, iar unitatea marcată cu H, prin acumulări de sedimente;
2. unitatea marcată cu A este alcătuită din şisturi cristaline şi, local, calcare, în timp ce unitatea marcată cu H, din nisipuri, pietrişuri, loess, argilă;
3. unitatea marcată cu A are altitudini mai mari de 2.500 de metri, iar unitatea marcată cu H, mai mici de 300 de metri.
Punctul E solicită identificarea şi precizarea unei cauze a densităţii reduse a populaţiei din Carpaţii Meridionali (1) şi un avantaj care decurge din faptul că România este o ţară pontică (1). Variante de răspuns:
1. - altitudinea care generează climatul rece şi umed şi solurile cu fertilitate redusă; - predominanţa versanţilor;
2. România dispune de transport maritim, turism baneo-maritim şi poate exploata din platforma continentală hidrocarburi.
SUBIECTUL III este structurat diferit şi vizează atât cunoştinţe şi competenţe din Geografia Europei, cât şi din Geografia României.
Punctul A este de tip întrebări structurate şi solicită analiza şi interpretarea unei diagrame referitoare la producţia de cereale din patru state europene. Răspunsurile corecte:
1. Franţa – 62,5 mil. tone;
2. circa 16,5 mil. tone;
3. circa 31,5 mil. tone.
Punctul B, de realizat tot pe baza diagramei producţiei de cereale.
1. circa 60 mil. tone;
2. climatul subpolar din nord şi cel temperat rece din sud; solurile cu fertilitate scăzută;
3. Câmpia Română sau Câmpia de Vest.
Punctul C este de tip eseu structurat şi solicită precizarea unor elemente fizico-geografice şi umane din Podişul Dobrogei.
Variante de răspuns.
1. Dunărea;
2. prin eroziunea unor munţi vechi, în nord şi prin acumulări de sedimente, în sud;
3. şisturi verzi, sau calcare, bazalt, loess;
4. Podişul Casimcei, sau Munţii Măcin, Dealurile Tulcei, Podişul Negru-Vodă ş.a.;
5. pontică (o primă variantă) / de ariditate (o altă variantă);
6. variante: liman fluviatil, lagună, liman fluvio-maritim;
7. variante: stepă, silvostepă, pădure de foioase;
8. Tulcea şi Constanţa;
9. variante: cereale (grâu, porumb), viţă-de-vie, pomi fructiferi etc.
Punctul D este format din itemi de tip rezolvare de probleme.
Răspunsuri corecte:
1. 2,7%;
2. 0,5%;
3. 7,7%.
Punctul E solicită explicarea diferenţei de temperatură medie dintre Craiova şi Vf. Omu (1) şi precizarea unei cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în Europa (2).
1. Diferenţa de temperatură este determinată de scăderea cu aproximativ 0,6 grade Celsius la 100 de metri altitudine, între cele două fiind o diferenţă de nivel de circa 2.400 m.
2. Variante posibile: relieful cu caracteristici diferite (altitudine, fragmentare etc.), investiţiile diferite în infrastructură cauzate de nivelele diferite de dezvoltare ale statelor, densitatea inegală a populaţiei etc.
Se încarcă comentariile...
