#Art26LEN în #PNRR. Bani pentru 60 de şcoli-pilot. Subsidiaritate curriculară pusă în fapt

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

1 iunie 2021. Frumos mesaj oficial pentru generaţiile ce vor veni. Ziua, istorică, marchează formal, prin PNRR, începutul asumat al schimbării paradigmei Educaţiei în România - specific, ieşirea Şcolii ca sistem din modelul de funcţionare comunist şi tranziţia către subsidiaritatea autentică europeană.

Două condiţii critice strategice sunt deja puse în fapt: existenţa, în organigrama Ministerului Educaţiei, a Direcţiei Generale 'România Educată' şi, respectiv, includerea în PNRR a secţiunii privind Reforma guvernanţei sistemului de învăţământ preuniversitar şi profesionalizarea managementului în condiţiile unei autonomii sporite a şcolilor, proces ce va fi pilotat, inclusiv pe componenta sa curriculară, în 60 de şcoli, în perioada 2021-2026.

A nu respecta acest angajament fixat în PNRR este exclus. Greu a fost asumarea sa formală, deopotrivă politică şi în termeni de politici publice, cu subiectele şi predicatele necesare materializate în acţiuni specifice, măsurabile, prin includerea acestei componente transformaţionale în PNRR.

Abia acum, articolul 26 din Legea Educaţiei Naţionale îşi află, în mod real, pe bune, împlinirea sistemică necesară atât de mult aşteptată, după parcurgerea cu succes, în 2020, a primelor două etape strategice necesare: decizia politică – H.G. nr. 559 / 2020 privind funcţionarea şcolilor-pilot, experimentale şi de aplicaţie; şi decizia de politici publice – O.M.E.C. nr. 4811 / 2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.

Chiar dacă la 10 ani de la intrarea sa în vigoare.

Doamne-ajută, să fie într-un ceas bun!

 

Despre ce vorbim

Documentul integral - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, adică - aici.

La paginile 1248-1250 scrie aşa:

_________________________________________________________________

I18. Măsuri de sprijin pentru reformarea guvernanţei şi asigurarea unui management de calitate la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar

Provocări adresate

Pandemia a afectat profund educaţia şi a agravat inechităţile sociale existente. Conform studiului UNICEF, Crearea unor sisteme de educaţie reziliente în contextul pandemiei de COVID-19: Considerente pentru factorii de decizie de la nivel naţional, local şi de unitate şcolară, şcolile nu sunt doar un loc pentru educaţie academică, ci şi pentru învăţarea abilităţilor sociale şi emoţionale, interacţiune şi sprijin social. Închiderea şcolilor nu numai că a perturbat procesul de educaţie a copiilor, ci şi accesul la mese oferite în cadrul şcolii, sprijin pentru bunăstare şi referire la servicii medicale şi sociale de bază. Provocarea care îi aşteaptă pe profesori, directori de şcoli, responsabili din sistemul de educaţie şi factori de decizie de la nivel local şi naţional este semnificativă. Dacă nu se va face faţă acestei provocări, impactul asupra copiilor, tinerilor, familiilor, comunităţilor şi societăţilor la un nivel mai larg se va resimţi pe tot parcursul vieţii, atât din punct de vedere social, cât şi economic.

Deşi cadrul normativ legal permite încă din 2011, până în prezent în România nu a existat nicio pilotare a politicilor publice cu impact real în domeniul educaţional. Ca urmare a acestui fapt, ajustarea politicilor publice s-a făcut cu efect direct asupra tuturor beneficiarilor, ducând la bulversarea sistemului, din cauza lipsei de predictibilitate. Ineficienţa actualului curriculum naţional este susţinută şi de datele obţinute de România la testările PISA din anul 2018. Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România se află sub media statelor care participă la PISA, decalajele fiind de 59 de puncte la citire şi matematică şi de 63 de puncte la ştiinţe. Astfel, în acest moment analfabetismul funcţional în rândul elevilor de 15 ani este de 44%, marcând o creştere cu 5% faţă de anul 2015.

Obiective

O1. Îmbunătăţirea rezilienţei sistemului educaţie, prioritate maximă pentru construirea unui învăţământ mai bun, care sa se adapteze noilor provocări.

O2. Pilotarea unui nou model centrat pe oferta curriculară a fiecărei şcoli pilot în parte (curriculum oferit de şcoală, alcătuit din trunchi comun şi curriculum la decizia elevilor din oferta şcolii), în acord cu valorile, profilul absolventului, competenţele-cheie şi ariile de învăţare definite de Ministerul Educaţiei, precum şi a unui nou model de carieră didactică, proiectat pe opţiuni orizontale echivalente, începând cu anul şcolar 2022-2023.

Implementare

I. În vederea creşterii capacităţii sistemului de management al sistemului de educaţie si creşterea autonomiei şcolilor va fi elaborat un plan de măsuri. Planul va operationaliza recomandările rezultate din analiza functionala sistemica.

II. Pe baza recomandărilor planului se va concepe un program de formare pentru directori, managerii şcolari şi inspectorii cu funcţii de conducere, pentru profesionalizarea managementului educaţional. Formarea inspectorilor cu funcţii de conducere şi a managerilor şcolari va urmări promovarea unor elemente de leadership şi management instituţional, financiar şi de resurse umane, de administraţie şi de legislaţie, pentru a contribui la dezvoltarea capacităţii instituţiei de învăţământ pe care o conduc de a creşte performanţelor elevilor pentru profesionalizarea managementului eficient al informaţiei şi al resurselor umane şi financiare, vizând dezvoltarea instituţională. Programul de formare şi coaching pe management pentru manageri şi inspectorii cu funcţii de îndrumare şi control va urmări în mod special crearea acelor competenţe necesare administrării sistemului de educaţie într-un mediu descentralizat, prin intermediul furnizorilor acreditaţi de formare profesională se va derula cu experţi în HR, o perioadă de un an şi jumătate.

III.Reţeaua creata a şcolilor pilot va permite aplicarea noilor arhitecturi curriculare, a unor proiecte de cercetare educaţională, în conformitate cu documentele strategice sectoriale, fiind coordonată de Ministerul Educaţiei prin:

- Aplicarea mecanismelor de finanţare care reduc inegalităţile în rezultatele educaţiei dintre elevi şi şcoli şi permit şcolilor să răspundă rapid nevoilor în schimbare.

- Reformarea mecanismelor de asigurare a calităţii, inclusiv a cadrelor de autoevaluare şi de monitorizare a performanţei.

- Profesionalizarea profesiei didactice, inclusiv prin integrarea sistematică a tehnologiei, programe actualizate şi abordări de evaluare, disponibilitatea infrastructurii şi a unui sprijin adecvat pentru elevii defavorizaţi şi cei cu nevoi speciale.

În vederea creşterii capacităţii sistemului de management al sistemului de educaţie şi creşterea autonomiei şcolilor va fi elaborat un Plan de măsuri care va operationaliza recomandările rezultate din analiza funcţională sistemică şi va stabili etapele pilotării în 60 şcoli a unor arhitecturi curriculare. Unităţile de învăţământ cu statut de unităţi-pilot vor aplica la clasă arhitecturile curriculare diferite de actualele planuri cadru în vigoare, pentru a testa impactul unor modificări sistemice, cu scopul de a le ajusta, corecta şi adapta în funcţie de nevoi, înainte de scalarea acestora. Şcolile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educaţiei, în contextul unor intervenţii sistemice, în diverse domenii: curriculum, etică şi integritate, evaluare şi examinare, combaterea şi prevenirea violenţei în mediul şcolar, inclusiv combaterea şi prevenirea bullying-ului, asigurarea accesului la educaţie prin suport alimentar, prin dispozitive electronice adecvate învăţării în sistem blended learning/online etc. Unităţile-pilot vor funcţiona după noi modele de normare, salarizare şi parcurs al carierei didactice, tocmai pentru a le face compatibile cu modelul curricular pilotat. Derogările de la curriculumul naţional şi de la normele privind organizarea şi funcţionarea unităţii de învăţământ vor fi realizate printr-un regulament, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, care va deroga de la acte normative cu aceeaşi forţă juridică. Lista unităţilor-pilot va fi stabilită de ME, pe baza opţiunilor şcolilor implicate şi publicată. Pilotarea managementului descentralizat şi a curriculumului adaptat în şcoli va fi monitorizată şi evaluată permanent de ME, care se va asigura ca participarea elevilor la intervenţii/proiecte de cercetare educaţională pilotate nu afectează în niciun mod drepturile lor de a beneficia de acte de studiu, de a se transfera la altă unitate de învăţământ, de a continua studiile sau de a participa la evaluări şi examene naţionale.

Ajutor de stat

Această investiţie nu cade sub incidenţa ajutorului de stat, fiind vizate activităţi economice sau întreprinderi, beneficiari fiind conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi inspectorii şcolari.

Grup ţintă

Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi inspectorii şcolari; pentru componenta de pilotare - elevi, cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial, manageri şcolari, experţi în educaţie care pot aduce plusvaloare în dezvoltarea şi aplicarea unui curriculum relevant, adaptat mediilor de învăţare digitale.

Perioada de realizare a investiţiei: 2022-2026

_________________________________________________________________

Aici suntem acum.

Subiectul este pe radar şi este de maxim interes, judecând după cele peste 44000 de vizualizări (în 4-5 zile (L.E. 05.06: 56000+!... ;-) ) de la publicarea articolului distinsului jurnalist Mihai Peticilă pe site-ul Edupedu.ro) ale intervenţiei profesorului Viforel Dorbanţu, directorul Şcolii Gimnaziale Curcani-CL, privind strategia de construcţie a ofertei curriculare a echipei pe care o conduce (intervenţie făcută în cadrul dezbaterii online Management inovator pentru arhitecturi curriculare descentralizate, organizată în 25 mai de Asociaţia Ţine de Noi, în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel România.

Acum, şcolile-pilot există în PNRR.

Deci, avem bani.

La treabă, aşadar, zic.

Gând bun tuturor.

Ţinem aproape.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite