Ar putea fi îngheţat anul şcolar?

Această întrebare frământă acum elevi şi părinţii. Toate planurile de continuare a studiilor ar putea fi date peste cap, în cazul îngheţării anului şcolar. Mulţi elevi de clasa a XII-a şi-au depus dosarele la universităţi de prestigiu din UE, Marea Britanie, dar aprobarea lor este condiţionată de susţinerea şi promovarea examenului de Bacalaureat.

Drept este ca şi universităţile străine îşi pot reprograma toate termenele de depunere şi aprobare a dosarelor. Ministrul Educaţiei neagă vehement această posibilitate, dar vicepremierul Raluca Turcan include această variantă printre trei scenarii posibile.

Situaţia anului şcolar depinde de evoluţia pandemiei

România este cu trei săptămâni în urma Italiei, în privinţa pandemiei de coronavirus. Speranţa este că am învăţat ceva din greşelile Italiei, care ne-ar permite evitarea scenariului terifiant pe care îl aflăm zi de zi, scenariu prin care trec Italia şi Spania. Prin opoziţie, Germania are un număr mult mai mic de decese. Vom afla ce fac germanii şi ce şanse avem să-i imităm şi noi, românii.

Din evaluările specialiştilor, vârful pandemiei va fi atins în România după Paşte, adică după 19 aprilie. Cât va dura panta descrescătoare, dacă  se va adeveri previziunea? În cel mai optimist scenariu cam tot cât panta ascendentă, adică două  luni. Cu alte cuvinte, nu se întrevede redeschiderea şcolilor înainte de 15 iunie, în cel mai fericit caz. Pentru că evitarea contaminării prin aglomeraţii  de oameni este cu atât mai valabilă în cazul elevilor, care au un potenţial uriaş de a duce virusul în propriile familii. Mai ales că nu toate şcolile au condiţii de igienă exemplară.

Învăţarea on-line are limitele ei

Nu toate şcolile, toţi profesorii şi toţi elevii au acces la platforme de învăţare on-line. Să nu ne amăgim. În mediul rural, urbanul mic, nu există asemenea facilităţi. Majoritatea profesorilor şi elevilor, cam 80%,  nu sunt interesaţi în acest tip de învăţare. Profesorii îşi primesc salariile indiferent dacă fac, sau nu fac, cursurile on-line. Cel mult elevii care urmează să dea Bacalaureatul să fie intersati. Puţini elevi  de clasa a VIII-a  au acces la aceste mijloace moderne de învăţare, şi nici nu sunt foarte interesaţi. Îşi pot continua studiile la liceu sau şcoala profesională indiferent de media de la Evaluarea Naţională. În condiţiile în care şcoală va rămâne închisă până la 15 iunie, se poate prelungi anul şcolar cu o lună, până la 15 iulie. În această lună se poate termina materia, se pot da teze, închide mediile la materiile din catalog. Apoi, între 15 iulie şi 1 august se pot susţine examenele de absolvire, Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Dar acesta este scenariul optimist, în care şcolile ar putea fi redeschise la 15 iunie, cel mai devreme posibil.

Scenariul negru

Este posibilă o evoluţia dramatică a pandemiei, astfel încât şcolile să nu poată fi deschise cel târziu la 15 iunie, iar condiţiile în care se vor afla atunci sistemele de sănătate, de educaţie, administrative, să fie unele dramatice, dacă vom repeta scenariul italian. În acest caz, îngheţarea anului şcolar nu mai poate fi evitată. În cel mai rău caz s-ar putea redeschide anul şcolar la 15 septembrie, cu reluarea anului de la zero. Nimeni nu-şi doreşte acest scenariu terifiant, dar el este posibil. Sigur, dacă s-ar putea produce o imunizare în masă, prin vaccinare sau altfel, premisele discuţiei ar fi schimbate. Totul este volatil acum, dar evitarea contaminării în masă este un obiectiv aşa de important, încât orice alte discuţii, cum sunt cele referitoare la anul şcolar, nu-şi au locul.

În concluzie, înclin să dau dreptate vicepremierului Raluca Turcan, care nu exclude posibilitatea îngheţării anului şcolar. Vorbim de realităţi dure, nu de dorinţele sindicatelor sau ale ministrului Educaţiei.