Anul şcolar în curs este pierdut. Urmează anularea examenelor naţionale de absolvire?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu sunt medic infecţionist să comentez necesitatea închiderii şcolilor în luna aprilie. Indiferent că i se spune „vacanţă prelungită”, tot închiderea şcolilor înseamnă. Mă mărginesc să comentez efectul asupra anului şcolar în curs. Un milion de elevi nu au avut acces la învăţământul online,  din cauza lipsei tehnicii necesare, a lor sau a şcolilor.

Iar elevii care au participat la învăţământul online, o noutate pentru noi şi pentru mai toate ţările, n-au înţeles mare lucru din cele predate. Evaluarea care să ofere feedback-ul necesar, atât profesorilor cât şi elevilor şi părinţilor, a lipsit aproape cu desăvârşire. Au copiat ei studenţii de la drept, la ce să te aştepţi de la elevii de gimnaziu sau de liceu.

Unde suntem      

Am pierdut trei semestre de şcoală, un an şi jumătate. Cum majoritatea disciplinelor sunt etajate, nu se pot înţelege unele capitole dacă n-ai parcurs alte zeci de capitole anterioare. Din evoluţia pandemiei şi a lentorii cu care se face la noi vaccinarea, nu este sigur că în luna mai se vor deschide şcolile. Aşa că anul şcolar actual este pierdut, în sensul că materia ce trebuia predată nu mai poate fi recuperată. Şi de cursurile remediale nu mai avem parte, mai ales că nici banii programaţi pentru aceste cursuri nu există. Ar trebui să vină de la UE, dar nu se ştie când şi cu câtă birocraţie. Ca atare, nu văd câţi profesori s-ar angaja să predea cursuri remediale, iar plata mai la anul.

Promisiunea premierului şi a ministrului Educaţiei, „nu închidem şcolile”, s-a lovit de decizia organismelor care controlează pandemia, şi care au spus clar că nu se pot menţine deschise şcolile, la nivelul la care a ajuns pandemia în România.

Elevii de clasa a VIII-a, care ar urma să dea Evaluarea Naţională, au pierdut jumătate din clasa a VII-a şi toată clasa a VIII-a, cu excepţia câtorva săptămâni de şcoală.   Ce pretenţii poţi avea să-şi fi însuşit materia de examene?

De ce se impune anularea examenelor naţionale  

Nu se poate asigura egalitatea de şanse între elevii care au participat la învăţământul online şi ceilalţi elevi, care nu au participat. Nici între cei care au beneficiat de meditaţii, şi care mai ştiu câte ceva, şi elevii din familii sărace, care nu şi-au putut permite meditaţii. Nici elevii care au participat la învăţământul online n-au învăţat mare lucru, după cum declară ei înşişi. Iar cei care ridică în slăvi învăţământul online, să ia în calcul şi consecinţele nefaste în planul socializării, al sănătăţii psihice pe care ţi-o dă contactul cu colegii de şcoală şi cu profesorii.

Examenele de simulare de zilele acestea au avut, cel puţin la istorie şi matematică, subiecte mai grele, comparativ cu alţi ani „normali”. Intenţia  ministerului este de a demonstra elevilor că nu au nici o şansă să ia examenul de absolvire, iar aceştia împreună cu părinţii să ceară şi ei anularea examenelor de absolvire.

Notele de la examenele de absolvire pot fi înlocuite cu media notelor din ultimii patru ani de studii, atât la gimnaziu cât şi la liceu. Este oricum o sluţie mai echitabilă, faţă de elevii care n-au avut acces la învăţământul online, sau nu au reuşit să asimileze materia predată online şi nici n-au avut meditatori.

Dacă s-ar susţine examenele de absolvire, din experienţa de profesor îmi dau seama că doar 25-30% dintre elevi ar promova aceste examene. Ceea ce ar arunca în aer facultăţile în primul rând, pentru că ar rămâne fără studenţi în primul an. Ori ministrul Educaţiei, şef al Consiliului Rectorilor, nu poate accepta aşa ceva.

Mediile de la clase, din ultimii doi ani,  sunt de 9 şi 10. Mai rar medii de 8. Aşa că aproape toţi absolvenţii de liceu vor avea „Bacalaureatul” luat, în cazul în care este înlocuit cu media notelor din ultimii patru ani. La fel la Evaluarea Naţională. Şi încă cu note mari, ştiut fiind că mediile din anii de studiu sunt şi cu 2-3 puncte mai mari decât mediile la Evaluarea Naţională şi la la Bacalaureat.

Abandonul şcolar

Aici este principala problemă, mai ales în rural şi urbanul mic. Foarte mulţi absolvenţi, chiar în condiţiile anulării examenelor naţionale, nu vor merge mai departe la liceu sau universitate, ştiind că au goluri imense în propriile cunoştinţe, care nu pot fi recuperate prea uşor. Cum să te duci la Politehnică, când nu ai făcut analiza matematică din clasele a XI-a şi a XII-a, materie esenţială pentru disciplinele de la facultate. La fel şi la multe alte facultăţi. Cum şi resursele materiale ale părinţilor s-au împuţinat în cursul pandemiei, majoritatea absolvenţilor de liceu îşi vor căuta de lucru, în ţara sau în ţări din UE. Nu vor merge la facultate.

Pentru absolvenţii de gimnaziu, continuarea cursurilor liceale ar fi o soluţie, dacă nu sunt forţaţi de lipsurile materiale ale familiilor să-şi caute de lucru în piaţa muncii. Cu precizarea că vor fi licee foarte bune, în Bucureşti şi în ţară, la care se va pica cu media… 10. Adică, nu vor fi suficiente locuri pentru cei cu medii de 10, calculate în absenţa examenului de Evaluare Naţională.

Este posibil ca  mai mulţi elevi să se îndrepte spre şcoli profesionale, care îi conduc mai repede spre o meserie şi o sursă de venituri. Ministerul Educaţiei ar trebui să anticipeze această posibilă orientare viitoare a elevilor, şi să ia măsuri de mărire a numărului de locuri la şcoala profesională.

Cum va începe anul şcolar viitor?

Depinde, în primul rând, de magnitudinea procesului de vaccinare. În ţările în care vaccinarea a avut succes  (Israel, Marea Britanie şi altele) se constată o diminuare semnificativă a numărului de infectări, şi este posibil ca în aceste ţări pandemia să devină controlabilă. La noi încă suntem în zona a 50.000 de vaccinări pe zi, mult prea puţine. Nu ştiu de ce nu se mobilizează medicina privată, medicii de familie,  forţele armate, farmaciile chiar, pentru amplificare procesului de vaccinare. Există doze de vaccin suficiente pentru această amplificare? Avem o comisie la nivel naţional care trebuie să răspundă la aceste întrebări.

În cazul în care anul şcolar viitor începe în condiţii cât de cât normale, atât în licee cât şi în facultăţi urmează o etapă extrem de dificilă de recuperare a materiei nepredate timp de trei semestre. Dificilă, dar nu imposibilă, dacă profesorii se străduiesc să esenţializeze materia, să aleagă ce este important şi strict necesar pentru înţelegerea disciplinei respective. Oricum, curriculumul românesc este mult prea încărcat cu lucruri inutile, nenecesare înţelegerii unei discipline. Profesorii ar trebui să capete libertatea de  a recalibra materia predată, pentru a face o recuperare cât de cât rezonabilă.

Lucrurile în învăţământul românesc sunt extrem de complicate la acest moment, şi nu ştim exact în ce sens vor evolua. Depinde de şefii din Educaţie să le anticipeze, să ia cele mai adecvate măsuri pentru a micşora pagubele imense aduse învăţământului de pandemie, nu numai la noi, dar şi în celelalte ţări.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite